Fostul preşedinte al Republicii Democratice Congo (RDC), Joseph Kabila, a fost condamnat la moarte, marţi, într-un proces intentat în lipsă pentru trădare, desfăşurat în faţa justiţiei militare a ţării, relatează AFP.
O recentă reapariţie a lui Kabila în ţară a îngrijorat Kinshasa şi, potrivit unor observatori, această condamnare are scopul de a elimina posibilitatea ca acesta să poată uni opoziţia din interiorul ţării, chiar dacă nu s-au dat informaţii despre locul în care se află în prezent fostul şef de stat, care a fost la conducere din 2001 până în 2019.
În vârstă de 54 de ani, Joseph Kabila, care nu a fost prezent la procesul din capitala Kinshasa şi nici nu a fost reprezentat acolo, a fost găsit vinovat de complicitate cu grupul armat antiguvernamental M23.
Între ianuarie şi februarie, M23, susţinut de Rwanda şi armata sa, a condus ofensive de amploare în estul ţării, cucerind vaste teritorii de-a lungul frontierei cu Rwanda, în faţa unei armate congoleze depăşite. (A fost momentul în care mulţi mercenari străini care luptau pentru forţele guvernamentale, inclusiv români, care ar fi fost în serviciul lui Horaţiu Potra, au fost repatriaţi – n.r.)
La scurt timp după aceste înfrângeri militare care au slăbit regimul de la Kinshasa, Joseph Kabila, care părăsise teritoriul congolez în 2023, potrivit anturajului său, şi-a făcut o apariţie surpriză la Goma, capitala provinciei Nord-Kivu şi bastionul M23.
În ultimii ani, fostul preşedinte a rămas foarte discret cu privire la noile sale locuri de reşedinţă, făcându-şi câteva apariţii, în special în Africa de Sud şi Namibia. În luna mai, într-un discurs online rar, Joseph Kabila, care se bucură încă de o reţea neclară de influenţă, a declarat că „dictatura trebuie să ia sfârşit” în RDC şi s-a declarat gata să „îşi joace rolul”, poziţionându-se în mod deschis ca un oponent al actualului preşedinte Félix Tshisekedi.
La cererea guvernului, imunitatea parlamentară a lui Joseph Kabila în calitate de senator pe viaţă a fost ridicată la sfârşitul lunii mai, iar la sfârşitul lunii iulie a început procesul pentru trădare.
O ARESTARE PUŢIN PROBABILĂ
Fiul lui Laurent-Désiré Kabila, rebelul care l-a răsturnat pe dictatorul Mobutu Sese Seko, Joseph Kabila a moştenit puterea în 2001 printr-o succesiune de tip monarhic, după asasinarea tatălui său în ianuarie acelaşi an. În 2019, după două mandate, el a părăsit puterea, lăsându-i locul lui Félix Tshisekedi.
Arestarea fostului preşedinte de către autorităţile congoleze pare puţin probabilă în acest stadiu, în ciuda condamnării sale la pedeapsa capitală. Un moratoriu asupra executării pedepsei capitale, în vigoare din 2003, a fost ridicat în 2024. Cu toate acestea, de atunci nu a mai avut loc nicio execuţie.
O contestaţie împotriva verdictului Curţii Militare Superioare, cea mai înaltă instanţă militară din ţară, este încă posibilă în faţa Curţii de Casaţie, numai dacă se invocă un viciu de procedură, dar nu pentru a reexamina fondul cauzei.
Prin această decizie judecătorească, Kinshasa speră să trimită „un mesaj puternic rebelilor cu privire la intransigenţa sa”, dar şi să „slăbească un adversar” care a încercat să „unească opoziţia”, a explicat pentru AFP Ithiel Batumike, cercetător la institutul congolez Ebuteli.
Estul Republicii Congo, bogat în resurse naturale, este sfâşiat de conflicte de 30 de ani. Prezenţa unei multitudini de grupuri armate şi miliţii alimentează un climat de insecuritate aproape permanent.
M23, care vrea să răstoarne regimul preşedintelui Félix Tshisekedi, a reapărut în regiune la sfârşitul anului 2021.
În iunie, la Washington, a fost semnat un acord de pace între guvernele congolez şi rwandez. În iulie, în Qatar, a fost semnată şi o declaraţie de principiu cu M23 „în favoarea unui armistiţiu permanent”, dar violenţele pe teren persistă, deşi Donald Trump susţine că este unul dintre conflictele pe care le-a rezolvat.
Execuţii sumare, violuri colective sau răpiri – ONG-urile denunţă totodată abuzurile asupra civililor. O anchetă a Naţiunilor Unite de la începutul lunii septembrie a evidenţiat acte ale tuturor părţilor implicate în conflict care ar putea constitui crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
