Atacând ştiinţa, Donald Trump riscă să facă Statele Unite să-şi piardă locul de naţiune lider în cercetarea ştiinţifică, cu repercusiuni în întreaga lume, avertizează responsabilii Premiului Nobel. Aceasta, în condițiile în care președintele american își dorește premiul Nobel pentru pace. Șansele să-l primească sunt însă mici, consideră experții.
De la preluarea mandatului, preşedintele american a tăiat milioane de dolari din finanţarea publică, a atacat libertatea academică a universităţilor şi a supravegheat concedierile în masă ale oamenilor de ştiinţă din organismele federale.
În timpul ceremoniei de decernare a premiilor Nobel pentru ştiinţă, care va avea loc la Stockholm începând de luni, cercetătorii americani ar putea încă să se descurce bine: Statele Unite au mai mulţi laureaţi în domeniul ştiinţelor decât orice altă ţară, datorită investiţiilor pe termen lung în cercetarea fundamentală şi libertatea academică, relatează AFP, citată de News.ro. Dar acest lucru s-ar putea schimba.
„După cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au preluat locul Germaniei ca prima naţiune ştiinţifică mondială. Astăzi, prin reducerea finanţării cercetării, această poziţie este ameninţată”, declară pentru AFP Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia, care acordă premiile Nobel pentru fizică, chimie şi economie.
Din ianuarie, Institutele Naţionale de Sănătate (NIH), organismele care supraveghează cercetarea medicală în Statele Unite, au eliminat 2.100 de subvenţii pentru cercetare în valoare totală de aproximativ 9,5 miliarde de dolari, precum şi 2,6 miliarde de contracte, potrivit bazei de date independente Grant Watch.
Printre proiectele vizate se numără studii privind efectele încălzirii globale asupra sănătăţii, bolii Alzheimer şi cancerului. Vaccinarea se află, de asemenea, în vizorul lui Donald Trump.
„În prezent, există un sentiment crescând de incertitudine cu privire la dorinţa Statelor Unite de a-şi păstra poziţia de lider în domeniul cercetării”, observă Thomas Perlmann, secretarul general al comitetului care acordă premiul Nobel pentru medicină.
„Nu este o coincidenţă faptul că au, de departe, cel mai mare număr de laureaţi ai premiului Nobel”, adaugă el, calificând această ţară drept „adevărat motor” al cercetării ştiinţifice mondiale.
„Dacă începe să slăbească, acest lucru va avea consecinţe foarte grave la nivel mondial. Nu sunt necesari mulţi ani de reduceri bugetare semnificative pentru a provoca daune ireversibile”, avertizează Perlmann.
Cercetătorii şi oamenii de ştiinţă care şi-au pierdut locul de muncă sau finanţarea ar putea să nu-şi reia activitatea chiar dacă bugetele ar fi restabilite, iar tinerii ar putea decide să nu urmeze o carieră în ştiinţă, spun oficialii.
„Există riscul ca o întreagă generaţie de tineri cercetători să fie pierdută”, spune Hans Ellegren.
Are șanse Trump la premiul pentru pace?
Aceste critici vin în condițiiile în care Trump își dorește să primească Nobelul pentru Pace, o categorie separată a celebrelor premii.
Decernat la 10 octombrie, Premiul Nobel pentru Pace va atrage atenţia întregii planete. Donald Trump afirmă că ar fi „o insultă” adusă Statelor Unite să nu i se acorde Premiul Nobel pentru Pace, dar politica sa „America pe primul loc” şi caracterul său controversat îi lasă puţine speranţe.
„Este total de neconceput”, deoarece „în multe privinţe este opus idealurilor pe care le reprezintă premiul Nobel”, estimează Rivind Stenersen, un istoric specialist în acest domeniu, intervievat de AFP.
„Premiul Nobel pentru pace înseamnă apărarea cooperării multilaterale, de exemplu prin intermediul ONU. (…) Trump reprezintă însă o ruptură cu acest principiu, deoarece urmează propria sa cale, în mod unilateral”, adaugă el.
Preşedintele american se laudă că a încheiat şase sau şapte războaie în tot atâtea luni, un bilanţ pe care experţii îl consideră mult exagerat.
„Comitetul Nobel ar trebui să evalueze dacă au existat exemple clare de succes în acest efort de restabilire a păcii”, subliniază directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), Karim Haggag, pentru AFP.
Zeci de mii de persoane au dreptul să propună un candidat pentru premiul Nobel. Anul acesta, 338 de persoane şi organizaţii sunt în cursă, dar identitatea lor este ţinută secretă.
Pentru Haggag, premiul ar trebui să recompenseze actorii discreţi ai conflictelor care au ieşit din atenţia publicului.
„Comitetul Nobel ar trebui să pună accentul pe munca depusă de mediatorii locali şi de artizanii păcii pe teren. Aceştia sunt actori care au fost uitaţi în numeroase conflicte uitate ale lumii”, spune el, citând Sudanul, Sahelul sau Cornul Africii (Somalia, Etiopia, Eritreea).
Iniţiativa sudaneză Cellules d’intervention d’urgence (ERR), reţele de voluntari care îşi riscă viaţa pentru a hrăni şi ajuta o populaţie afectată de război şi foamete, ar îndeplini aceste criterii.
ONG-urile care apără jurnaliştii, precum Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) şi Reporteri fără Frontiere (RSF), ar putea fi, de asemenea, recompensate, după un an sângeros pentru profesie, în special în Fâşia Gaza.
„Niciodată până acum nu au fost ucişi atât de mulţi jurnalişti într-un singur an”, subliniază Nina Grager, directoarea Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (Prio).
Iulia Navalnia, văduva principalului opozant rus Alexei Navalnîi, este una dintre favoritele caselor de pariuri.
În 2024, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat grupului Nihon Hidankyo, format din supravieţuitori ai bombei nucleare din Japonia.
Editor : M.B.
