Europa devine tot mai unită şi mai categorică în faţa Federaţiei Ruse. Ştie deja că are nevoie de apărare comună şi liderii avansează cu mai multă eficienţă planurile pentru asta. Timpul este foarte scurt, pentru că vedem deja că ruşii au trecut la alt nivel de provocare: dronele şi avioanele lor încalcă frecvent spaţiul aerian NATO. La acestea se adaugă şi lipsa unei perspective de pace în războiul început în Ucraina. Contează mult şi preocuparea în creştere a Statelor Unite pentru problemele proprii. Germania ştie ce vrea, a rezolvat şi cu partea de finanţe pentru aceste proiecte majore de apărare şi intenţionează să investească în ţările europene, în special pe flancul estic, pentru dezvoltarea coordonată. Angela Ganniger, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, ne dă toate detaliile.
Cristina Cileacu: Angela Ganninger, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, bine aţi venit la Paşaport Diplomatic.
Angela Ganninger: Vă mulțumesc foarte mult, mulțumesc pentru că ați venit aici.
Merz vrea apărare făcută în Europa
Războiul din Ucraina, dronele și avioanele rusești care testează spațiul NATO, dar și nevoia stringentă de consolidare a apărării europene sunt temele pe care liderii europeni le au pe masă la reuniunea informală la Copenhaga. Europa nu are timp mult la dispoziție pentru a-și crește apărarea colectivă și este nevoie de pași concreți și rapizi în această direcție. Idei precum „Europa în primul rând” și „Cumpără european”, promovate în mod constant de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, capătă tot mai multă tracțiune în acest nou peisaj strategic. Asta înseamnă o tendință clară de susținere a industriei europeane de apărare.
Cristina Cileacu: Dnă ambasador, vorbim în contextul Zilei Unității Germane, dar trebuie să vorbim și despre întreaga situație în care este Europa acum, luând în calcul războiul din Ucraina. Și, în timp ce înregistrăm acest interviu, la Copenhaga, liderii noștri au o întâlnire unde vorbesc despre apărarea europeană. În cazul Germaniei, cancelarul dumneavoastră are câteva planuri: „Europa în primul rând” și „Cumpărați european”, lucruri pe care Friedrich Merz le-a declarat în diferite momente. Vreau să vă întreb, nu va afecta acest plan de a cumpăra mai ales de la industria europeană, relația transatlantică?
Angela Ganninger: Este important să ne consolidăm apărarea aici, în Europa. Știți că Rusia a invadat Ucraina, iar acest lucru are efecte multiple, desigur, asupra tuturor, asupra României ca stat de frontieră, dar și asupra securității noastre. Și pentru a ne consolida propria securitate, trebuie să consolidăm și pilonul european al NATO. Cred că asta este lucru pe care americanii și-l doresc mult și vor ca noi să fim mai independenți în privința apărării europene. Așadar, unul dintre elementele prin care vom fi mai încrezători în noi este, desigur, consolidarea sectorului armelor și a industriei armamentului. Pentru că, cheltuim, colectiv cred că cheltuim mai mult decât americanii, dar o facem în așa fel încât nu este cu adevărat atât de eficient pe cât ar putea fi. Iar ideea, mă gândesc la aceste planuri europene acum, care sunt susținute de instrumente precum SAFE, instrumente de finanțare precum SAFE și alte lucruri, Ideea din spatele acestui lucru este că lucrăm colectiv la apărarea europeană, armamentul european, dar trebuie să o facem într-un mod în care toate statele membre să fie cumva implicate, să aibă linii de producție, să aibă o abordare implicată sau holistică, astfel încât să avem un efort comun și toată lumea să facă parte din această linie de aprovizionare.
Berlinul mizează pe România
Compania germană Rheinmetall a anunțat planuri pentru deschiderea a două fabrici de pulberi în România. Acesta este un pas major în extinderea prezenței industriale germane în Europa de Est și un semnal clar privind repoziționarea strategică a industriei europene de apărare. Războiul este la granița flancului estic, iar pericolul constant vine tot din est, pentru că acolo este Rusia pe hartă. Investițiile în apărare sunt esențiale pentru toate statele membre UE. Germania, unul dintre principalii actori economici și politici ai blocului comunitar, vede România ca pe un partener tot mai atractiv pentru astfel de inițiative.
Cristina Cileacu: Germania intenţionează să investească în România. Există, există deja o investiție anunțată, două fabrici, cu investitorul Rheinmetall. Din cunoștințele dumneavoastră, Germania are și alte planuri de a investi în România, în afară de cele anunțate deja?
Angela Ganninger: Sunt discuții în desfășurare, nu decizii neapărat, ci discuții în desfășurare, pentru că așa cum am spus, acum este momentul în care industria europeană de apărare și, de asemenea, industria germană de apărare doresc să investească, trebuie să investească. Iar unul dintre partenerii care, pentru noi, ar putea fi un partener evident, este România. Dar întotdeauna depinde de tot felul de detalii și sunt într-adevăr companiile care negociază și bineînțeles guvernul, guvernul român este implicat și în definirea nevoilor și așa mai departe. Dar deocamdată… avem discuții diferite.
Germania investește masiv în apărare
Europa este mai unită și prin apărare. După decenii în care a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, Germania a făcut o schimbare radicală de paradigmă. A suspendat temporar regula constituțională privind plafonul datoriei publice, o decizie politică majoră care permite investiții masive în apărare. Berlinul este pregătit să cheltuiască aproximativ 150 de miliarde de euro anual pentru modernizarea armatei și a infrastructurii de apărare. Aceasta nu este doar o inițiativă națională, ci un semnal puternic către întreaga Europă: unitatea și securitatea colectivă se bazează și pe investiții comune.
Cristina Cileacu: Germania a anunțat că este dispusă să cheltuiască aproximativ 150 de miliarde pe an pentru a fi la zi cu armata și toate cheltuielile. Dar intenționează Germania, cu această sumă de bani, să consolideze întreaga industrie europeană de apărare prin investiții sau este dispusă să cumpere echipamente gata de utilizare?
Angela Ganninger: Cred că va fi probabil un mix. Avem această așa-numită pauză a datoriilor, pe care am atenuat-o și pentru a permite mai multe cheltuieli pentru apărare. Deci, acum există un efort uriaș în Germania. În ultimii doi ani sau chiar în deceniile trecute, ne-am bazat prea mult pe dividendul de pace, așa cum l-am numit, după reunificarea Germaniei, sfârșitul Războiului Rece, am crezut că vom avea pace în Europa pentru totdeauna. Nu este cazul, din păcate. Cred că nu vom construi totul noi înșine, va fi un amestec. Multe alte țări fac același lucru, inclusiv România.
Ucraina perfecționează apărarea prin luptă
Ucraina se află, din păcate, în prima linie nu doar a frontului militar, ci și a inovației forțate în materie de apărare. Sub un bombardament constant cu drone și rachete, armata ucraineană este nevoită să testeze, în timp real, echipamente, tactici și tehnologii de ultimă generație. Fiecare atac rusesc devine, involuntar, o oportunitate de învățare: pentru îmbunătățirea sistemelor de apărare și pentru dezvoltarea propriilor capacități de producție, mai ales în domeniul dronelor. Această experiență de luptă extrem de dură a transformat Ucraina într-un partener valoros pentru Europa, nu doar din punct de vedere strategic, ci și tehnologic. Tocmai de aceea, Germania, Franța și Polonia au anunțat o inițiativă prin care industria de apărare ucraineană ar urma să fie integrată cu sistemele acestor țări europene.
Cristina Cileacu: În cazul Germaniei, plus Franța și Polonia, avem un anunț că vor să integreze industria ucraineană de apărare cu cea europeană. Și vreau să vă întreb, ce ar putea reprezenta această mișcare, pentru apărarea industriei europene?
Angela Ganninger: Vedem acum că Ucraina se află în prima linie, nu numai în război, ci și în prima linie a evoluțiilor, în special în privința dronelor. Ei adună experiența de la dronele care vin spre ei (n.r. de la ruși), folosesc imediat acest lucru pentru a-și perfecționa mecanismele de apărare și așa mai departe. Și cred că sunt mult mai avansați acum, fiind, din păcate, într-o situația de a se apăra și de a folosi aceste materiale. Deci cred că are foarte mult sens pentru noi să învățăm de la Ucraina și să îi includem în eforturile noastre de apărare.
Integrarea apărării avansează
Eforturile de integrare a Ucrainei în cooperarea cu industria europeană de apărare este un lucru diferit de integrarea țării în Uniunea Europeană. Aceasta rămâne condiționată de respectarea criteriilor clare de aderare, procesul rămâne unul separat, riguros și bazat pe reforme.
Cristina Cileacu: Dar va face această integrare a industriei de apărare a Ucrainei, ceea ce este cumva normal, pentru că așa cum ați spus, folosesc multe echipamente pe frontul real, așa că știu mai bine. Va însemna acest lucru un pas înainte și pentru integrarea europeană, în cazul Ucrainei?
Angela Ganninger: Cred că tot felul de integrări sunt bune, dar calea europeană este clar definită. Trebuie să îndeplinești criteriile europene, iar cheltuielile pentru apărare sunt ceva, sau integrarea apărării este ceva puțin diferit. După cum știți, Uniunea Europeană nu este, nu are competența apărării europene. Acest lucru este mai degrabă cu NATO și alte structuri. Dar… în paralel, se depun numeroase eforturi pentru a aduce Ucraina mai aproape de UE și de a sprijini continuarea procesului de extindere.
Ușa europeană rămâne deschisă
Moldova are ușa europeană deschisă, dar drumul rămâne condiționat. Cu forțele pro-europene învingătoare în recentele alegeri parlamentare și presiunea rusă constantă, discuția despre o integrare accelerată capătă greutate. Însă, dincolo de contextul geopolitic, rămâne esențial ca Moldova să îndeplinească toate criteriile stabilite pentru aderare.
Cristina Cileacu: Cancelarul Mertz, când a vizitat Moldova împreună cu președintele Macron și prim-ministrul Poloniei, a declarat că „Ușa europeană este deschisă”. A fost în Moldova înainte de alegeri. Am văzut alegerile cu un rezultat bun. Forțele pro-europene au câștigat parlamentul. Rușii nu se vor opri. Nu este stilul lor să se oprească atunci când sunt interesați de o anumită țară. Credeți că ar trebui să integrăm Moldova mai repede, pur și simplu pentru că rușii nu vor înceta să facă presiuni asupra lor?
Angela Ganninger: Trebuie să ne uităm cu adevărat și la meritele cazului. Știm că Republica Moldova progresează destul de repede și având în vedere că nu are o structură administrativă foarte puternică, și fac toate eforturile și susținem aceste eforturi, inclusiv cu România, Franța, Polonia și altele. Și, bineînțeles, Uniunea Europeană, președinta Comisiei a fost acolo destul de mult în ultimele luni. Deci cred că acest lucru trebuie să continue și acest lucru va continua și vom îi vom susține. Dar totuși, vreau să spun… fiecare candidat trebuie să îndeplinească criteriile. Și cred că cel mai bun lucru pe care îl putem face este să-i ajutăm să facă asta cât de repede se poate. Și cred că România face multe în această privință.
Moldova oferă lecții de reziliență
În fața valului de dezinformare orchestrat de Moscova, mai ales înainte de recentele alegeri parlamentare, Republica Moldova a devenit un exemplu neașteptat de reziliență. Cu instituții fragile, dar reacții ferme, Chișinăul a reușit să contracareze eficient propaganda rusă, mai bine decât multe state cu democrații consolidate.
Cristina Cileacu: Luând exemplul Moldovei, am văzut că au reușit să se lupte foarte bine cu propaganda rusă. Credeți că întreaga Europă va privi acum mai atent la moldoveni atunci când vine vorba de lupta cu dezinformarea? Putem să luăm câteva lecții de la ei?
Angela Ganninger: Sunt sigură că putem. Adică, trebuie să intrăm în detalii, desigur, cu forțele de securitate de acolo, cum au descoperit scheme și așa mai departe. Dar sunt sigură că putem învăța de la ei și putem învăța unii de la alții. Cu toții ne confruntăm acum cu aceste inițiative, inițiative rusești de dezinformare, de încercare de a diviza societățile noastre. Deci, orice putem face împreună și să învățăm unii de la alții, nu poate decât să ne ajute să fim mai buni la luptă.
Campanii de divizare și spionaj
Cristina Cileacu: Aveți exemple din Germania, despre încercările rușilor de a vă diviza societatea?
Angela Ganninger: Sunt, de asemenea, multe dezinformări în țara noastră. Este, de asemenea, suspiciunea că dronele din Germania zboară peste zonele industriale și alte spații de apărare și așa mai departe.
Cristina Cileacu: Pentru spionaj.
Angela Ganninger: Pentru spionaj, nu știi întotdeauna sigur, desigur, dar suspiciunea este acolo și cazurile sunt investigate. Deci, cred că toți avem experiențe în aceste zile cu acest tip de campanii.
Narațiunile false amenință stabilitatea UE
Narațiunile toxice circulă nestingherit între țări. De la Berlin la București, discursurile populiste și teoriile conspirației se transmit și se adaptează ușor: „Germania dă prea mulți bani României”, „România susține prea mult Ucraina”. Astfel de narațiuni prind teren pe rețelele sociale, iar autoritățile europene încă încearcă să găsească un răspuns eficient.
Cristina Cileacu: Un politician german mi-a spus, nu cu mult timp în urmă, că în Germania, membrii partidului AFD folosesc o narațiune care spune că Germania dă mulți bani României. În România, auzim de la așa-numitul bloc patriotic sau suveran, că România dă mulți bani Moldovei sau Ucrainei. Nimeni nu are o soluție pentru a lupta cu aceste narațiuni sau pentru a combate această dezinformare. Dar, de exemplu, în cazul Germaniei, ia în considerare guvernul faptul că poate unele rețele de socializare ar trebui restricționate sau mai bine controlate?
Angela Ganninger: Cel puțin mai bine supravegheate, astfel încât să știi ce se întâmplă și să poți acționa ori de câte ori sunt infracțiuni și discursuri de ură și alte lucruri care ar trebui combătute, într-adevăr. După cum spuneți, cred că nu avem, niciunul dintre noi nu are cea mai bună modalitate de a combate cu adevărat acest fenomen, dar lucrurile se pot face și lucrurile se fac. Și acum avem forțe de poliție mai specializate și așa mai departe, care sunt, de asemenea, atente la internetul întunecat. Trebuie, desigur, să găsim întotdeauna echilibrul între protecția datelor, este o problemă în Germania mai mult decât în alte țări, și drepturile de investigare. Dar cred că atenția asupra întregului domeniu este foarte mare acum.
Germania reafirmă valorile europene
Pe fundalul unui climat geopolitic tot mai instabil, Ziua Unității Germane capătă o semnificație extinsă. Nu mai este doar o sărbătoare națională, ci și o ocazie de reafirmare a valorilor fundamentale europene: securitate, prosperitate și libertate.
Cristina Cileacu: Așa cum am spus la începutul interviului nostru, facem această discuție pentru că este Ziua Unității Germaniei și vreau să vă întreb ce înseamnă asta pentru Germania, pentru ca publicul român să înțeleagă?
Angela Ganninger: Prioritățile guvernului nostru sunt acum securitatea, prosperitatea și libertatea și cred că toate trei sunt foarte relevante în aceste vremuri. Am vorbit deja mult despre securitate. Prosperitatea înseamnă, desigur, că trebuie să ne menținem schimbul economic la un nivel bun, și să fim pe o cale economică bună în aceste circumstanțe geopolitice dificile. Și cred că putem face multe împreună cu România. Avem Germania, companiile germane, primii parteneri comerciali aici, primii investitori străini direcți și există mult potențial și, din moment ce ambele țări au nevoie de reforme acum în acest domeniu, putem, de asemenea, să aruncăm o privire asupra a ceea ce se poate face mai bine, ce se poate face mai eficient aici, dar și în Germania pentru a crește și mai mult împreună. Și a treia este libertatea și asta înseamnă că am vorbit deja despre campaniile de dezinformare. Înseamnă libertatea de exprimare, libertatea de informare, dar și protecția minorității, a minorității germane aici. Cred că România are un standard de protecție foarte bun, protecția lucrătorilor români din Germania, am avut unele probleme nefericite în trecut, dar cred că este multă atenție și în acest domeniu acum și lucrurile au fost rectificate cel puțin într-o mare măsură, libertatea culturii și așa mai departe, schimburile culturale. Deci, cred că în aceste circumstanțe despre care am vorbit și cu Rusia care încearcă mereu să submineze societățile noastre, aceasta este, de asemenea, o prioritate foarte importantă la care vrem să lucrăm și aceasta este puțin perspectiva pentru Ziua Unității Naționale din acest an.
Corupția din România rămâne o problemă
Corupția rămâne un subiect sensibil în România și partenerii străini observă întreaga situație. Țara noastră nu duce lipsă de legislație în domeniu, aplicarea legilor însă este criticată și foarte bine analizată din exterior, de unde se vede că ne cam furăm singuri pălăria.
Cristina Cileacu: Germania este partenerul economic numărul unu al României și am avut un raport publicat ieri de presa românească, de la Departamentul de Stat, care spunea că, corupția este încă o problemă mare în România și nu se fac multe. Din punct de vedere german, din punctul de vedere al companiilor germane, aveți plângeri din partea oamenilor de afaceri germani care operează aici, în România, din această privință?
Angela Ganninger: Ar putea fi cazuri individuale, în care cineva are o problemă, nu sunt familiarizată cu toate problemele individuale, dar în termeni generali aș spune că România, și cu candidatura sa pentru aderarea la OCDE, se află pe un drum bun și în acest domeniu. Adică, OCDE cere să existe legi împotriva mitei în vigoare, legi anticorupție în vigoare. Desigur, nu este vorba doar de legi, ci trebuie să fie puse în aplicare, asta este clar. Dar acesta este din nou un alt proces de reformă care poate ajuta România să identifice punctele slabe rămase în acest domeniu și să le remedieze.
Provocarea limbii române
Cristina Cileacu: Și cum este studiul limbii române? Pentru că este obiceiul ca ambasadorii germani aici, la București, să învețe și română sau măcar puțină română.
Angela Ganninger: Da, de fapt am avut ocazia să învăț ceva română când eram ambasador în Republica Moldova. Așa că am încercat să-mi reîmprospătez cunoștințele de limba română și apoi să o vorbesc mai mult.
Cristina Cileacu: Succes și cu asta. Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Angela Ganninger: Mulţumesc.
