Noul prim-ministru al Franţei a numit duminică un guvern, readucându-l pe fostul ministru de finanţe Bruno Le Maire la Ministerul Apărării, unde va contribui la supravegherea sprijinului militar francez pentru Ucraina şi va aborda ameninţările la adresa securităţii europene reprezentate de Rusia, relatează AP.
Alte poziţii cheie din noul cabinet, anunţate de biroul preşedintelui Emmanuel Macron, rămân în mare parte neschimbate, conservatorul Bruno Retailleau rămânând ministru de interne, responsabil cu poliţia şi securitatea internă, Jean-Noël Barrot rămânând ministru de externe, iar Gérald Darmanin păstrând ministerul justiţiei.
Însă durata de viaţă a noului guvern minoritar al prim-ministrului Sébastien Lecornu riscă să fie scurtă, având în vedere ostilitatea din Parlament, unde nu dispune de o majoritate stabilă, notează AP. Oponenţii lui Macron din stânga Adunării Naţionale depun eforturi pentru a-l demite pe Lecornu printr-un vot de neîncredere, iar partidul de extremă dreapta Rassemblement National al Marinei Le Pen face presiuni pentru organizarea de alegeri legislative anticipate.
Prioritatea imediată pentru Lecornu, în vârstă de 39 de ani, centrist şi aliat apropiat al lui Macron, este să-şi păstreze funcţia. Macron l-a promovat pe Lecornu – anterior ministru al apărării – luna trecută ca al patrulea prim-ministru al Franţei într-un an, după ce predecesorul său a fost demis de un parlament profund divizat, pe fondul turbulenţelor legate de reducerile cheltuielilor.
Instabilitatea politică prelungită complică eforturile guvernului francez de a rezolva dificultăţile bugetare ale ţării şi slăbeşte poziţia lui Macron pe plan intern, în timp ce acesta se confruntă cu provocări internaţionale urgente, inclusiv războaiele din Ucraina şi Gaza şi schimbarea priorităţilor preşedintelui american Donald Trump.
Le Maire – fost ministru de finanţe până anul trecut – preia funcţia de ministru al apărării de la Lecornu, a cărui promovare în funcţia de prim-ministru l-a pus în centrul turbulenţelor politice care au cuprins Franţa de mai bine de un an, cu guverne minoritare care se clatină de la o criză la alta, prăbuşindu-se în scurt timp unul după altul.
Impasul politic îşi are originea în decizia surprinzătoare a lui Macron de a dizolva Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului, în iunie 2024. Aceasta a declanşat alegeri legislative, pe care liderul francez spera că le vor consolida poziţia alianţei sale pro-europene de centru. Dar pariul a eşuat, ducând la o legislatură fragmentată, fără un bloc politic dominant la putere, pentru prima dată în istoria republicii moderne franceze.
În afară de Le Maire, cea mai notabilă numire în cabinet este cea a lui Roland Lescure în funcţia de ministru de finanţe. Economia Franţei este una dintre cele mai mari din lume şi a doua ca mărime din Uniunea Europeană. Dar deficitul şi datoriile în creştere ale Franţei îngrijorează investitorii şi divid opinia politică. Lescure a deţinut anterior funcţii mai subalterne în cadrul ministerului de finanţe până anul trecut.
Lecornu va avea de trecut marţi o încercare importantă, când va ţine un discurs în faţa Adunării Naţionale, în care va prezenta orientarea guvernului său şi planurile sale pentru elaborarea bugetului pe anul viitor – o prioritate naţională urgentă, dar controversată.
El a anunţat vineri că nu va folosi o putere constituţională specială pentru a impune parlamentului adoptarea bugetului fără vot — aşa cum au făcut predecesorii săi — şi că, în schimb, va căuta un compromis cu parlamentarii de stânga şi de dreapta.
Sindicatele şi activiştii au organizat trei zile de proteste la nivel naţional de la numirea lui Lecornu, inclusiv unul care a blocat accesul la Turnul Eiffel joi, protestând faţă de reducerile preconizate ale cheltuielilor pentru serviciile publice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
