Moșii de toamnă, praznic cunoscut și sub numele de Sâmbăta Morților, reprezintă ultima mare sărbătoare de pomenire a celor adormiți din cursul anului bisericesc. Această zi nu are o dată fixă de celebrare, fiind marcată, potrivit tradiției ortodoxe, în prima săptămână din luna noiembrie. În 2025, Moșii de toamnă vor fi celebrați pe 1 noiembrie, dată care coincide cu sărbătoarea Sfinților Cosma și Damian, cunoscuți drept „doctori fără de arginți” și cinstiți anual la începutul lunii.
Moșii de toamnă readuc în atenție tradiții adânc înrădăcinate în cultura și spiritualitatea românească. Este o zi de reculegere și de rugăciune, de milostenie și de comuniune, dar și un prilej de reflecție asupra legăturii dintre viață și moarte, dintre prezent și trecut.
Ce semnifică sărbătoarea Moșii de toamnă
Cuvântul „moși” desemnează strămoșii, părinții și rudele plecate din această lume. În tradiția ortodoxă, sâmbăta este considerată ziua potrivită pentru pomenirea celor adormiți, deoarece amintește de odihna Mântuitorului în mormânt, înainte de Înviere.
- (sâmbăta este ziua în care Mântuitorul a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorât la iad, ca să elibereze din el pe toți drepții adormiți.)
Despre sărbătoarea Sâmbăta Morților, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi”.
De-a lungul anului, biserica a rânduit mai multe zile de pomenire colectivă, printre care: Moșii de primăvară (mucenici), Moșii de vară (înainte de Rusalii), Moșii de toamnă (în prima săptămână din noiembrie) și Moșii de iarnă (înainte de Lăsatul secului de carne).
Ce alimente se împart de Sâmbăta Morților
„În tradiția ortodoxă, Sâmbăta Morților este o zi de reculegere și de pomenire a celor trecuți în veșnicie. Credincioșii participă la slujbe speciale, iar după obicei, împart pachete cu alimente. Gestul are atât rolul de a-i sprijini pe cei aflați în nevoie, cât și pe cel de a păstra vie amintirea celor dragi răposați.
Pachetele de pomană variază în funcție de zonă și pot cuprinde nuci, struguri, pere și alte fructe de toamnă, dar și plăcinte cu dovleac și colivă sau grâu fiert. În anumite regiuni, tradiția adaugă și un simbol aparte: un bănuț strecurat în pachet, despre care se crede că aduce noroc deopotrivă celui care primește și celui care dăruiește.” a explicat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București
Tradiții și obiceiuri de Moșii de toamnă
De Moșii de toamnă, credincioșii obișnuiesc să împartă mâncare gătită, adesea servită în vase de lut, iar în unele zone se oferă și o sticlă de vin din recolta nouă. Potrivit tradiției populare, nu se împart obiecte personale ale celor răposați, precum haine sau accesorii.
Tot în această zi, oamenii merg la cimitir pentru a curăța și împodobi mormintele, așezând flori și aprinzând lumânări, un obicei despre care bătrânii spun că aduce alinare și căldură sufletelor celor plecați. În Banat, sărbătoarea este cunoscută sub numele de „Luminația”, un semn al luminii care îi călăuzește pe cei adormiți.
Este recomandat ca în zi de sărbătoare să nu se muncească pe câmp ori să se facă munci grele în gospodărie, care implică efort fizic. Conform superstițiilor populare, vizitele în alte case trebuie evitate, cu excepția celor care au ca scop împărțirea de alimente de pomană.
Editor : C.S.
