Fiscul anunță că a descoperit o fraudă masivă în domeniul transportului alternativ, cu prejudicii de sute de milioane de lei. Inclusiv mai multe dosare penale au fost deschise de către procurorii DNA în această privință, informează Digi24.
De exemplu, o firmă din Constanța care activează în acest domeniu, a fost înființată în urmă cu 2 ani, de un bărbat născut în 1901 -prin urmare acest patron ar avea 124 de ani.
Acesta ar trebui să aibă, conform documentelor, peste 500 de angajați, având în vedere că deține o flotă de autoturisme. Anul trecut avea însă doar doi angajați.
Ieri, Fiscul vorbea despre un prejudiciu de 175 de milioane de lei, fiind implicate aproape 130 de firme care funcționau la negru. Doar o singură firmă avea 230 de mașini, fără casă de marcat, fără a declara veniturile generale și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor, respectiv fără a achita obligațiile fiscale aferente.
Cum operau aceste firme?
Modul prin care operau companiile vizate era simplu, prin intermediu unor contracte de comodat fictive. Prin urmare, șoferii înscriau mașinile personale cu titlu gratuit către o firmă, formalizând astfel înscrierea pe platformele mari, apoi erau plătiți la negru și aveau veniturile nedeclarate. După ce încasau sumele de la platformele de ride-sharing, companiile opreau un comision (de obicei 15%), restul banilor fiind transferați șoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizați.
Tudor Rudău, șeful Direcției Generale Anti-Fraudă, spune că evaluarea riscului fiscal în domeniul acesta al transportului alternativ nu are caracter de noutate. Începând cu anul 2022 au fost inițiate controale antifraudă, iar de-a lungul anilor au fost constatate prejudicii semnificative, trendul acestora fiind unul crescător.
„În 2022 au fost constatate 51 de milioane de lei prejudicii, în anul 2023, 55 de milioane. În anul 2024, 250 de milioane, iar în anul 2025, până la această dată, prejudiciile depășesc 370 de milioane de lei”, spune șeful DGAF.
Este vorba de un total de 70-80 de milioane de euro, iar până la finalul anului prejudiciul ar putea urca la 100 de milioane de euro/500 de milioane de lei.
„Sunt înființate societăți paravan care sunt înrolate de platformele digitale de ride-sharing. Acestea dobândesc calitatea de operator de transport al alternativ. Societățile acestea nu au active, nu au clădit, nu au terenuri și, cel mai important, nu au autoturisme în dotare”, explică Rudău.
„Prin contractul de comodat, practic, șoferul își pune la dispoziție autoturismul pentru a efectua activități de transport alternativ prin intermediul acestor societăți paravan. Deci, aceste societăți, practic sunt un intermediar între conducătorul auto, adevăratul beneficiar al veniturilor realizate pe platforme de ride-sharing și platformă”.
Șeful DGAF a explicat că, urmare a acestui trend crescător în fraudarea instituțiilor statului, ANAF a luat decizia implementării, începând cu mai 2025, a uneideclarații informative prin care operatorii de transport alternativ transmit lunar date de interes fiscal. Prin acest procedeu, ANAF are o imagine mai amănunțită a fenomenului și poate descoperii mai ușor fraudele, pentru ca ele să nu ajungă la sume atât de semnificative.
Cât privește cazul din Constanța, Tudor Rudău, șeful Direcției Generale Anti-Fraudă, spune că acesta este în atenția inspectorilor ANAF dar bănuiește că vârsta cetățeanului (ucrainean) ar putea fi, de fapt, o greșeală de tastare și că în alte documente ar apărea ca fiind născut în 2001.
Editor : Sebastian Eduard
