În coaliția de guvernare se dă o luptă acerbă la categoria „cine amenință mai mult cu demisia”, chiar dacă nu au trecut nici patru luni de când miniștrii au depus jurământul în fața președintelui. Bătălia, până în acest moment, este între social-democrați – primii care au pus pe masă plecarea din Executiv – și Ilie Bolojan, care nu a ratat ocazia, la două luni de guvernare, să-i anunțe pe liderii Coaliției că ar trebui să-și caute un alt premier dacă nu acceptă reforma administrativă promisă de acesta. Acum a venit rândul celor din UDMR și al minorităților să joace cartea șantajului, ca armă împotriva proiectului care reduce numărul de parlamentari la 300.
PSD a intrat la guvernare cu amenințarea pe masă
Tonul negocierilor din actuala Coaliție a fost setat de către social-democrați, care au amenințat că pleacă de la masa discuțiilor încă din momentul în care guvernul nu era învestit, iar liderii erau chemați constant la Palatul Cotroceni pentru a găsi o formulă de guvernare. Moneda șantajului a fost folosită câteva săptămâni mai târziu, când Ilie Bolojan se pregătea să-și asume răspunderea pe primul pachet de măsuri în Parlamentul României. „Noi trebuie să decidem urgent în partid dacă mai rămânem la guvernare”, spunea Paul Stănescu, secretar general al PSD, în a doua parte a lunii iulie. El argumenta că pachetul „păstrează aceeași logică heirupistă și rigidă… greul cade pe cei mai vulnerabili” și că acceptarea fără discuții ar fi inacceptabilă pentru social-democrați.
Nemulțumirile principale erau legate de introducerea CASS-ului pentru mame, veterani de război și pentru pensiile peste 3.000 de lei – măsuri care sunt încă în vigoare. Tot în contextul primului pachet, social-democrații au propus amendamente „reparatorii”, respinse însă de Ilie Bolojan.
Sorin Grindeanu spunea la acea vreme:
Pentru mine, acel moment în care n-au fost acceptate aceste amendamente a fost unul dintre momentele grele. Le-am spus colegilor mei că trebuie să decidem dacă mai rămânem sau nu parte a acestei
coaliții, fiindcă nu văd rostul pentru care aceste amendamente nu au fost acceptate.
În ciuda acestor amenințări, social-democrații au rămas la masa guvernării și au plusat cu următoarea amenințare, o lună mai târziu. De această dată, organizarea alegerilor pentru Capitală a pornit mașinăria PSD să amenințe cu plecarea din Coaliție. Sorin Grindeanu a avertizat public că o eventuală alianță PNL–USR pentru Primăria București ar duce la izolarea PSD și, implicit, la plecarea din guvern.
„Cu certitudine, PSD-ul, într-o astfel de situație, s-ar retrage din această Coaliție”, a întărit Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și posibil candidat al PSD pentru Capitală.
Variantele preferate de social-democrați ar însemna fie un candidat comun al Coaliției, fie ca fiecare partid să intre în cursă cu propria variantă. Până la momentul redactării acestui articol, liderii partidelor de guvernare nu au ajuns la un numitor comun, ceea ce ar putea însemna ca alegerile să nu mai fie organizate în 2025, ci amânate pentru anul viitor sau pentru 2028, iar până atunci să rămână un primar interimar.
Sezonul 2 al amenințărilor: Ilie Bolojan
Luna august l-a adus pe Ilie Bolojan față în față cu două momente în care, voalat sau chiar direct, în interiorul discuțiilor din Coaliție, a amenințat că va renunța la mandatul de premier. Primul moment de cumpănă a implicat reforma pensiilor speciale ale magistraților. Proiectul urma să fie trecut prin angajarea răspunderii – ceea ce s-a și întâmplat –, iar în spațiul public a apărut varianta în care Curtea Constituțională ar putea bloca reforma, declarând-o neconstituțională.
„Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi, alte acumulări care sunt adunate”, a declarat premierul la Antena 3. Ulterior, acesta și-a nuanțat declarația și nu a mai lăsat de înțeles că ar putea demisiona.
Un al doilea moment a venit la finalul lunii, când Coaliția negocia reforma administrativă locală, prin care ar trebui să fie dați afară în jur de 12.000 de angajați. Propunerea venită dinspre Ilie Bolojan implica desființarea între 40% și 45% din totalul locurilor din administrația locală. Surse politice au declarat pentru Digi24 că Ilie Bolojan a spus, în mai multe rânduri, în ședința din 31 august: „Dacă această reformă nu va trece, atunci va trebui să vă căutați un alt premier.”
Amenințările din spatele ușilor închise au dispărut după ce toți președinții partidelor din Coaliție au avut o discuție cu Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Ulterior, public, Ilie Bolojan a negat că ar fi amenințat cu demisia.
Reprezentare redusă, nervi în creștere
Reducerea numărului de parlamentari de la 465 la 300 a revenit în atenția publică, după ce un proiect al USR a primit și susținerea lui Ilie Bolojan. Acesta din urmă le-a transmis liberalilor să susțină reforma, mai ales în contextul în care a fost și unul dintre punctele din programul actualului lider PNL, după ce a preluat partidul.
Ultima ședință a Coaliției a fost una tensionată, în care UDMR și grupul minorităților din Parlament au lăsat de înțeles că ar putea chiar pleca din Coaliție dacă proiectul trece în forma actuală, principala critică fiind că minoritățile etnice din anumite regiuni ar rămâne fără reprezentare.
„S-a scos din joben un număr de 300, nu s-a făcut niciun calcul. Suntem peste un milion de maghiari; după calculele noastre, foarte multe comunități din Transilvania (Maramureș, Sălaj, Cluj, Timiș, Arad) ar rămâne fără reprezentare. Nu suntem împotriva reducerii numărului de parlamentari, dar nu în acest mod”, a spus liderul UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, pentru Digi24.
Acesta a recunoscut că partidul va analiza inclusiv ieșirea de la guvernare dacă proiectul trece în această formă și a admis că, în ultima întâlnire a Coaliției, „a fost tensiune. S-a ridicat și tonul, da”.
Proiectul propus de USR este un efect al referendumului din 2009, inițiat de fostul președinte Traian Băsescu, la care peste 77% dintre votanți au răspuns „DA” la reducerea numărului de parlamentari. Referendumul, în România, este însă un demers consultativ și nu intră automat în vigoare.
Reforma administrativă, alegerile locale anticipate pentru București, dar și reducerea numărului de parlamentari la 300 rămân puncte de ceartă în coaliția de guvernare și vor fi reluate în următoarele ședințe.
