În timp ce Comitetul Nobel se pregătește să anunțe vineri câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace din acest an, atenția globală se îndreaptă din nou către Donald Trump și dorința sa de lungă durată de a obține unul dintre cele mai prestigioase premii din lume, scrie TVP World.
Într-o postare din iunie pe Truth Social, Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la șansele sale: „Nu, nu voi primi Premiul Nobel pentru Pace, indiferent ce aș face.” Cu toate acestea, eforturile sale de a promova acorduri diplomatice – și sprijinul din partea diverselor personalități internaționale – ar putea trezi interesul comitetului.
Trump a afirmat în repetate rânduri că „merită” Premiul Nobel pentru Pace, invocând rolul său în negocierea unor acorduri precum Acordurile Abraham, care au normalizat relațiile dintre Israel și mai multe țări arabe.
Nominalizări
El a fost nominalizat public pentru Premiul Nobel pentru Pace de către liderii unor țări precum Armenia, Azerbaidjan, Cambodgia, Gabon, Israel și Pakistan pentru implicarea sa în problemele regionale.
Cu toate acestea, multe dintre aceste nominalizări au fost depuse după termenul limită de 31 ianuarie și s-ar putea să nu fie luate în considerare pentru premiul din acest an.
O nominalizare care a respectat termenul limită a venit de la congresmana republicană Claudia Tenney din New York. În decembrie, ea l-a nominalizat pe Trump alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu și de fostul ministru israelian al Apărării Yoav Gallant pentru rolul lor în Acordurile Abraham din 2020.
Politică
Unii lideri mondiali au declarat că Trump ar trebui să fie luat în considerare pentru premiu numai dacă atinge obiective specifice de pace.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în septembrie că Trump ar merita Premiul Nobel pentru Pace numai dacă ar reuși să pună capăt războiului din Gaza și să contribuie la negocierea unei păci durabile între Israel și Palestina.
„Premiul Nobel pentru Pace este posibil numai dacă opriți acest conflict”, a spus Macron.
În mod similar, președintele taiwanez Lai Ching-te a declarat că Trump ar trebui să primească premiul dacă îl convinge pe președintele chinez Xi Jinping să renunțe definitiv la utilizarea forței împotriva Taiwanului.
Reguli
Conform regulilor Fundației Nobel, numele candidaților și ale celor care îi nominalizează rămân confidențiale timp de 50 de ani, ceea ce înseamnă că nu există o confirmare oficială a persoanelor aflate pe listă.
Nominalizările trebuie trimise Institutului Nobel din Norvegia până la 31 ianuarie în fiecare an. Printre cei eligibili pentru a nominaliza se numără membri ai guvernelor și parlamentelor naționale, profesori universitari, foști laureați ai premiului Nobel și anumiți judecători internaționali și șefi de organizații. Perioada de nominalizare începe la mijlocul lunii octombrie a anului precedent.
Odată ce termenul limită a trecut, lista candidaților valabili este predată Comitetului Nobel norvegian format din cinci membri, numiți de parlamentul Norvegiei.
Comitetul întocmește apoi o listă scurtă în februarie și solicită evaluări detaliate din partea unor experți independenți norvegieni și internaționali. Membrii se întâlnesc regulat din februarie până în septembrie pentru a discuta despre candidați, căutând adesea un consens cu privire la câștigător.
Anul acesta, 338 de candidați – 244 de persoane și 94 de organizații – sunt luați în considerare, potrivit Institutului Nobel.
Decizia finală a comitetului vine de obicei cu doar câteva zile înainte de anunțul din octombrie. Deliberările sale rămân confidențiale, la fel ca rapoartele experților și discuțiile interne. Abia după cinci decenii arhivele se deschid, dezvăluind cine a fost nominalizat și din ce motiv.
De ce este puțin probabil ca Trump să câștige premiul
Analiști precum Asle Sveen, istoric al Premiului Nobel pentru Pace, și Peter Wallensteen, profesor și specialist în afaceri internaționale, spun că Trump rămâne o alegere puțin probabilă pentru Premiul pentru Pace din 2025.
Unele dintre politicile sale din trecut sunt considerate incompatibile cu principiile umanitare ale premiului, iar campania sa publică ar putea să-i fie defavorabilă, întrucât Comitetul Nobel se opune în mod tradițional lobby-ului extern și presiunilor politice.
În schimb, experții consideră că comitetul ar putea opta pentru recunoașterea unei organizații umanitare care operează în condiții dificile, mai ales că bugetele globale pentru ajutor umanitar s-au redus de la revenirea lui Trump la putere.
Editor : Sebastian Eduard
