Tabăra conservatoare din Partidul Social Democrat pare să fi câștigat teren. După mai bine de 20 de ani, liderii formațiunii și-au dat seama că partidul se intitula „progresist” și au decis să sublinieze că, de fapt, promovează „valori naționale, religioase, tradiționale”. Termenul figura în statutul partidului și a fost folosit anul trecut împotriva liderilor PSD de către Elena Lasconi, care atrăgea atenția că „PSD este progresist, nu USR”.
Odată cu stabilirea Congresului, conducerea PSD a luat luni seară o decizie importantă: modificarea statutului, care în prezent menționează că formațiunea este una „progresistă”. Sintagma va fi eliminată, iar în locul ei partidul se va declara promotor al valorilor „naționale, religioase, tradiționale”.
„Definirea adoptată în anii 2000 nu mai are nicio legătură cu ceea ce reprezintă astăzi. (…) PSD este și a fost întotdeauna un partid al României, nu al experimentelor ideologice”, a scris președintele interimar al formațiunii, Sorin Grindeanu, pe Facebook.
Lasconi le-a amintit social-democraților că sunt „progresiști”
În încercarea de a atrage electoratul conservator în pragul alegerilor prezidențiale de anul trecut, Elena Lasconi sublinia că PSD este partidul care se autointitulează „progresist” și nu USR. Întrebată, după ce a câștigat președinția partidului, despre poziționarea față de familia tradițională, aceasta a precizat:
„Eu nu am auzit vreodată să îl fi întrebat cineva pe Ciolacu despre treaba cu gay. Ce părere are el? Că ei se declară progresiști. La noi nu spune nicăieri că suntem progresiști.”
Goana după electoratul care a migrat la AUR
Social-democrații încearcă acum să recupereze o parte din electoratul care, în ultimii ani, a migrat către partide care s-au poziționat clar pe ramura conservatoare precum AUR.
Sociologul și europarlamentarul PSD Vasile Dîncu, membru al partidului din perioada în care în statut a fost introdus termenul „progresist”, este de părere că partidul nu a vrut să-și îndepărteze simpatizanții.
„Termenul progresist a primit o conotație negativă, pe baza folosirii lui în campanii împotriva PSD. De exemplu, la noi a devenit sinonim cu USR, un partid de dreapta care a fost mereu în conflict cu PSD.
În 2000, termenul era absolut pozitiv, legat de tot ceea ce înseamnă stânga — năzuința pentru progres social continuu. Pe parcurs au apărut devierile legate de progresism, pe care o societate cum este a noastră — mai tradiționalistă, conservatoare — le-a acceptat mai greu.
Ideea de schimbare, probabil, de aici a venit: din această legătură care există între modul în care înțeleg societățile tradiționale elementele de cultură a genului”, a declarat Dîncu pentru Digi24.ro.
„PSD nu a vrut să aibă o ruptură între el și electoratul său”
Social-democratul recunoaște că, prin această mișcare — și nu numai —, social-democrații din România se distanțează de valorile promovate de colegii lor europeni:
„Există oarecum, între noi — social-democrații din România — și cei din Europa, o diferență care se vede de multe ori și la vot, legată de LGBT și educația sexuală. Idei pe care socialiștii din Europa le îmbrățișează sunt, în România, mai greu de înțeles și de acceptat de către populație. PSD nu a vrut să aibă o ruptură între el și electoratul său.”
Conflict de idei în partid. Cine voia să-l susțină pe Georgescu
Taberele din interiorul Partidului Social Democrat s-au conturat mai ales în preajma alegerilor prezidențiale de anul trecut, aducând în prim-plan latura conservatoare a formațiunii. După ce Marcel Ciolacu nu a intrat în finala prezidențială, social-democrații s-au reunit în ședință pentru a discuta pe cine să susțină.
Dacă o parte dintre lideri — printre care Alfred Simonis, Victor Negrescu și chiar Sorin Grindeanu — ar fi dorit un mesaj clar de susținere pentru Elena Lasconi, alții, precum Mihai Tudose, Paul Stănescu și Victor Ponta (care era încă membru PSD), l-ar fi susținut mai degrabă pe Călin Georgescu în cursa pentru Cotroceni.
Marcel Ciolacu a evitat atunci să spună dacă PSD va susține vreun candidat în turul al doilea al prezidențialelor:
„Oamenii vor decide singuri ce este mai bine pentru România în 8 decembrie”, declara acesta.
Cel mai mic scor din istoria partidului
La alegerile parlamentare de anul trecut, PSD a înregistrat cea mai puternică scădere din istoria formațiunii: doar 22% dintre voturi, pierzând aproape jumătate din electorat față de anii anteriori. Marcel Ciolacu a fost, de altfel, primul candidat din istoria PSD care nu a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Un sondaj INSCOP din luna octombrie arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% din voturi — aproape cât PSD, PNL și USR la un loc. PSD ar aduna un scor de 17,6%.
Ce spune Adrian Năstase, care a introdus progresismul în statutul PSD
Termenul „progresist” a fost introdus în statutul PSD în perioada 2001–2003, când Adrian Năstase era președintele formațiunii. Motivația era strâns legată de intenția PSD de a adera la Internaționala Socialistă – organizația care reunește partidele social-democrate din întreaga lume.
Până atunci, partidul încercase de mai multe ori să devină membru, dar a fost respins din cauza trecutului său și a percepției că nu respectă valorile social-democrației occidentale. PSD a fost admis în cele din urmă în 2003.
„Cred că este o decizie bună. În urmă cu 25 de ani, progresismul nu era o ideologie”, a declarat Adrian Năstase pentru Digi24.ro.
