Un raport francez dat publicităţii miercuri indică regrese îngrijorătoare în ceea ce priveşte libertatea academică în întreaga lume, transmite AFP. România se numără printre statele UE care „au un nivel de libertate academică sub medie, ceea ce, potrivit documentului, necesită o vigilenţă specială”.
Aceste încălcări sunt rezultatul „derapajelor iliberale care vizează ştiinţa, sub influenţa regimurilor autoritare şi/sau a mişcărilor populiste contemporane”, potrivit raportului semnat de Stéphanie Balme, directoarea Centrului de cercetări internaţionale (CERI) de la Sciences Po, pentru France Universités, o asociaţie care reuneşte preşedinţi de universităţi şi instituţii de învăţământ superior, scrie Agerpres.
„În Statele Unite, toate universităţile, prestigioase sau modeste, private sau publice, din toate disciplinele, de la ştiinţe sociale la ştiinţe climatice (…) sunt afectate”, într-un context de „ostilitate politică”, deplânge raportul.
Vigilență specială
În UE, sunt menţionate „nouă state membre” care „au un nivel de libertate academică sub medie: Austria, Malta, România, Croaţia, Bulgaria, Ţările de Jos, Grecia, Polonia şi Ungaria”, ceea ce necesită „o vigilenţă specială”.
În Polonia, mai mulţi cercetători „care studiau Holocaustul au fost urmăriţi penal pentru că au scos la lumină complicitatea anumitor segmente ale populaţiei” la persecuţia evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În Franţa, libertatea academică este „semnificativ în urmă”, în special din punct de vedere juridic şi politic, notează autoarea raportului. Şi asta „spre deosebire de alte domenii legate de libertăţile fundamentale”, în care acest stat poate fi considerat pionier, cum ar fi libertatea presei sau drepturile economice şi sociale.
„Înmulţirea criticilor la adresa aşa-numitului wokism al multor universităţi europene, provenind atât de la media, cât şi de la grupuri politice, a contribuit la fragilizarea libertăţii academice”, se arată în raport.
Documentul aminteşte în special acuzaţiile de „islamo-stângism” aduse împotriva anumitor cadre universitare sau polemicile din jurul mobilizărilor pro-palestiniene de la Sciences Po.
În Franţa, anumite institute precum INRAE (Institutul naţional pentru cercetări agricole, alimentare şi de mediu) şi INSERM (Institutul naţional de sănătate şi cercetare medicală) „au fost printre primele instituţii care au reacţionat” la ofensiva împotriva universităţilor, condusă de preşedintele american Donald Trump şi de mişcarea sa politică din Statele Unite, subliniază documentul.
În ceea ce priveşte soluţiile, France Universités recomandă în special „reafirmarea libertăţii academice ca principiu fundamental de drept”, „favorizarea, în cadrul societăţii, a apariţiei unei culturi comune a libertăţii academice” şi promovarea unei „diplomaţii ştiinţifice europene”.
Editor : Sebastian Eduard
