Comisia Europeană doreşte ca aşa-numitul „zid anti-drone” din estul Europei să fie deplin operaţional până la sfârşitul anului 2027, iar un sistem de supraveghere pe flancul estic un an mai târziu, conform unei foi de parcurs prezentate joi ca parte a unei campanii de consolidare a apărării europene până în 2030, relatează Reuters.
Bruxelles-ul îşi motivează propunerile, incluse într-o „foaie de parcurs” a politicii de apărare a UE, prin temerile alimentate de războiul din Ucraina că Rusia ar putea ataca un membru al blocului comunitar în următorii ani şi prin apelurile preşedintelui american Donald Trump către UE de a face mai mult pentru propria sa securitate.
„Pericolul nu va dispărea nici măcar atunci când se va termina războiul în Ucraina. Este clar că trebuie să ne consolidăm apărarea în faţa Rusiei”, a susţinut şefa diplomaţiei UE, estona Kaja Kallas.
Comisia consideră că, dintre propunerile sale, două „proiecte emblematice” sunt deosebit de urgente, respectiv „zidul anti-drone”, redenumit acum „European Drone Defence Initiative” (Iniţiativa europeană de apărare împotriva dronelor) şi „Eastern Flank Watch”, care îşi propune să consolideze frontierele estice ale UE în spaţiul terestru, aerian şi maritim.
Bruxelles-ul şi-a fixat drept obiectiv ca ambele proiecte să dispună de o capacitate iniţială până la sfârşitul anului viitor, cel de apărare anti-dronă să fie deplin operaţional un an mai târziu, iar cel de supraveghere a flancului estic la sfârşitul anului 2028.
Comisia Europeană a propus de asemenea un aşa-numit scut aerian european (European Air Shield) ca soluţie de apărare împotriva rachetelor şi a altor ţinte aeriene, precum şi un scut spaţial european „European Space Shield”, menit să protejeze instalaţiile şi serviciile spaţiale.
Nu este însă clar în ce vor consta concret toate aceste iniţiative, sub aspect tehnic, operaţional, financiar etc. Sistemul de detectare a dronelor ar putea avea la bază instalaţii tereste sau amplasate pe sateliţi. Liderii celor 27 de state membre ale UE vor decide dacă aprobă propunerile şi vor conveni asupra conducerii proiectelor ce vor fi validate.
Foaia de parcurs propusă de Comisia Europeană urmăreşte de asemenea crearea unei „pieţe autentice” pentru apărare în întreaga UE, cu standarde armonizate care să permită industriei militare să producă mai mult şi mai rapid. Pentru a stimula investiţiile militare, planul mai are în vedere simplificarea pieţei europene a apărării, mobilizarea de finanţări publice şi private şi crearea unei zone de mobilitate militară până în 2027.
Comisia Europeană a inclus în aceeaşi foaie de parcurs şi menţinerea sprijinului „ferm” pentru Ucraina în războiul cu Rusia. Aplicarea acestei foi de parcurs „ne va consolida industriile de apărare, va accelera producţia şi va menţine sprijinul nostru de lungă durată pentru Ucraina”, a estimat într-un comunicat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comentând propunerile Bruxelles-ului, comandantul forţelor terestre franceze, generalul Pierre Schill, a atras atenţia că relevanţa „zidului anti-drone” rămâne să fie demonstrată şi a subliniat că nu există o „soluţie universală” împotriva dronelor.
Această iniţiativă are meritul de a evidenţia o „voinţă clară (a europenilor) de a răspunde potenţialelor atacuri şi ameninţări”, dar „relevanţa acestui demers va fi judecată în funcţie de detalii şi de viteza de desfăşurare”, explică generalul francez, potrivit AFP, el avertizând că încă sunt multe întrebări fără răspuns legate de aşa-numitul zid anti-drone. „Va fi un zid etanş de-a lungul miilor de kilometri ai frontierei (de est a) NATO? Va combina mijloacele de detectare cu cele de distrugere în profunzime? Va fi concentrat pe anumite puncte?”, a enunţat el câteva dintre aceste întrebări.
Privind în ansamblu, „apărarea exclusiv printr-un zid este sortită eşecului, întrucât lasă atacatorului iniţiativa şi îl obligă pe cel aflat în defensivă să fie puternic peste tot”, explică de asemenea comandantul forţelor terestre franceze. Dacă „în vechea bătălie a sabiei şi armurii, sabia era în avantaj, acum dronele sunt cele care prevalează asupra apărării. Nu am găsit soluţia perfectă împotriva dronelor, aceasta este o realitate”, aşadar răspunsul nu poate fi un singur instrument, ci mai degrabă o combinaţie de mijloace, precum lasere, drone interceptoare şi chiar echipamente de război electronic pentru bruiaj, a concluzionat generalul francez.
Editor : A.R.
