Partidul condus de liderul separatist catalan Carles Puigdemont a decis luni să rezilieze acordul încheiat în urmă cu aproape doi ani cu Partidul Socialist spaniol, care a permis revenirea la putere a premierului Pedro Sánchez, o decizie de natură să slăbească şi mai mult guvernul minoritar de la Madrid, relatează AFP şi POLITICO.
Decizia, ale cărei detalii şi amploare exactă sunt încă necunoscute, a fost adoptată „în unanimitate” de conducerea Junts per Catalunya (JxCat), partidul lui Carles Puigdemont, în cadrul unei reuniuni extraordinare care a avut loc la Perpignan, în Pirineii Orientali (sudul Franţei, în apropiere de frontiera spaniolă).
Invocând „lipsa de voinţă” a socialiştilor, liderul partidului separatist Junts, Carles Puigdemont, a declarat că Sánchez nu şi-a respectat promisiunile făcute în 2023, când i-a convins pe cei şapte parlamentari ai Junts din parlamentul spaniol să-i susţină eforturile de a rămâne la putere.
Ruptura este o veste foarte rea pentru Sánchez, al cărui guvern nu are nicio şansă să adopte legi fără sprijinul parlamentarilor Junts.
Prim-ministrul nu a reuşit să obţină aprobarea unui nou buget de la începutul mandatului său şi a guvernat în schimb cu prelungiri ale bugetului din 2022 şi cu fonduri de redresare din partea UE.
De asemenea, fără sprijinul parlamentarilor separatişti catalani, socialiştii nu au nicio posibilitate de a obţine fondurile suplimentare necesare pentru a se conforma cererilor preşedintelui american Donald Trump ca Madridul să-şi mărească cheltuielile pentru apărare.
Puigdemont a declarat că socialiştii nu mai „au capacitatea de a guverna” şi l-a provocat pe Sánchez să explice cum intenţionează să rămână la putere.
CE VOR CATALANII?
Însă liderul separatist exilat pare să respingă ideea de a se alia cu Partidul Popular, de centru-dreapta, şi cu grupul de extremă dreapta Vox pentru a susţine o moţiune de cenzură care să-l răstoarne de la putere pe Sánchez.
„Nu vom susţine niciun guvern care nu susţine Catalonia, nici acesta, nici altul”, a declarat liderul separatist, excluzând aparent colaborarea cu aceste partide, ambele opuse mişcării separatiste şi obiectivelor sale naţionaliste.
În timpul conferinţei de presă de la Perpignan, Puigdemont i-a mustrat pe Sánchez şi Partidul Socialist pentru că nu şi-au ţinut promisiunile.
În schimbul sprijinului crucial al Junts, în 2023 partidul prim-ministrului s-a angajat să adopte o lege de amnistie în beneficiul a sute de separatişti catalani, precum şi alte măsuri. Deşi multe dintre aceste promisiuni – printre care şi noile reguli care permit utilizarea limbii catalane în parlamentul spaniol – au fost îndeplinite, altele sunt încă în aşteptare.
Parlamentul spaniol a adoptat anul trecut legea de amnistie promisă, dar aplicarea sa integrală a fost blocată de instanţele judecătoreşti. Curtea Supremă a Spaniei l-a împiedicat în mod specific pe Puigdemont – care a fugit din Spania după eşecul referendumului pentru independenţa Cataloniei din 2017 şi care de atunci trăieşte în exil la Waterloo, în Belgia – să beneficieze de această lege, invocând acuzaţiile de deturnare de fonduri care sunt în curs de lămurire.
Lipsa de schimbare a statu-quo-ului său este o sursă de profundă frustrare pentru liderul separatist, care, într-un interviu acordat în 2024 pentru POLITICO, a declarat că cea mai mare dorinţă a sa este „să se întoarcă acasă, la Girona, să se bucure de patria sa şi să fie alături de soţia şi fiicele sale, să ducă o viaţă normală care să-i permită să redevină anonim”.
DE CE RECUNOAŞTEREA CATALANEI CA LIMBĂ OFICIALĂ A UE ESTE O PROBLEMĂ
Puigdemont a menţionat, de asemenea, incapacitatea socialiştilor de a obţine recunoaşterea limbii catalane ca limbă oficială a UE ca motiv pentru ruperea relaţiilor.
Diplomaţii spanioli au petrecut ultimii doi ani făcând lobby pe lângă omologii lor din Bruxelles şi din capitalele naţionale şi au convins recent Germania să susţină propunerea. Însă numeroase ţări rămân opuse acestei idei, argumentând că această măsură ar costa UE milioane de euro în noi cheluieli pentru traduceri şi translatori şi ar încuraja minorităţile bretone, corsicane sau vorbitoare de limbă rusă să solicite o recunoaştere similară.
Liderul separatist a mai spus că reticenţa guvernului Sánchez de a acorda Cataloniei jurisdicţie asupra imigraţiei în regiune dovedeşte că, deşi ar putea exista „încredere personală” între socialişti şi reprezentanţii Junts, „încrederea politică” lipseşte.
Membrii Junts sunt acum chemaţi să ratifice sau să respingă decizia Comitetului executiv al partidului într-o consultare internă care se încheie joi. Susţinătorii partidului, printre care se numără şi cei mai devotaţi adepţi ai lui Puigdemont, sunt de aşteptat să susţină în mod copleşitor decizia de a rupe colaborarea cu socialiştii.
CE SPUNE PREMIERUL SANCHEZ
În ultimii doi ani, Junts nu a fost o sursă de sprijin neclintită pentru guvernul minoritar slab al lui Sánchez. Partidul a refuzat să susţină proiecte de lege importante şi a subliniat că nu face parte din coaliţia „progresistă” formată din socialişti şi partidul de stânga Sumar, ci este mai degrabă un partener pragmatic care se concentrează exclusiv pe interesele Cataloniei.
La o reuniune a conducerii Partidului Socialist care a avut loc luni, la Madrid, Sánchez a insistat că partidul ar trebui să „rămână deschis la dialog şi dispus să colaboreze” cu Junts.
După discursul lui Puigdemont, ministrul ştiinţei şi universităţilor, Diana Morant, şi-a exprimat îndoielile că „electoratul Junts a votat în favoarea guvernării cu Vox sau cu Partidul Popular” şi a spus că separatiştii catalani trebuie să „aleagă dacă vor ca Spania să reprezinte progresul sau regresul”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
