Economia rusă se află sub o presiune majoră, industriile civile se confruntă cu dificultăți, iar creșterea economică abia se menține. Banca Centrală a acționat până acum cu prudență, reducând rata dobânzii de referință cu doar jumătate de punct procentual. Inflația, între timp, nu dă semne de încetinire, menținând împrumuturile scumpe și cererea redusă. În plus, SUA au sancționat cele mai mari companii petroliere din Rusia, amenințând să slăbească și mai mult veniturile și să pună presiune pe economia de la Moscova, în ansamblu. Cât de grav ar putea fi impactul? Analiștii economici scot în evidență multitudinea de provocări cu care se confruntă în prezent economia Rusiei, arată, într-o analiză, jurnaliștii Meduza.
De ce Banca Centrală a Rusiei nu a redus mai mult rata dobânzii de referință?
Pe 24 octombrie, Banca Centrală a Rusiei a redus rata dobânzii de referință cu 50 de puncte de bază – de la 17%, la 16,5%. Această măsură incompletă reflectă efortul autorității de reglementare de a echilibra mai multe forțe conflictuale din economia țării:
- Economia Rusiei, epuizată de război, continuă să piardă din avânt. PIB înregistrează în continuare o creștere modestă în al treilea trimestru, determinată în mare parte de sectorul apărării, în timp ce industriile civile rămân în declin. Însă, în previziunile actualizate din octombrie, Banca Centrală estimează că PIB ar putea scădea cu 0,5% sau crește cu cel mult 0,5% în al patrulea trimestru. Pentru întregul an 2025, banca și-a redus previziunile de creștere la 0,5-1%, față de 1-2% în prognoza din iulie. Menținerea chiar și a acestei creșteri fragile va necesita relansarea creditării și a cererii, ceea ce, la rândul său, necesită rate ale dobânzii mai mici.
- În același timp, inflația – principalul motiv pentru care Banca Centrală a menținut rata dobânzii la două cifre – rămâne ridicată și nu dă semne de încetinire, împiedicând autoritatea de reglementare să reducă rata dobânzii în continuare. Readucerea inflației la nivelul țintă rămâne prioritatea principală a Băncii, dar aceasta recunoaște acum că riscă să rateze acest obiectiv chiar și până în 2026. Prognoza inflației a fost majorată de la 4% la 4-5%, iar inflația pentru sfârșitul anului 2025 este estimată la aproximativ 6,5-7%.
- În plus, sancțiunile petroliere impuse de președintele american Donald Trump – impuse din cauza „lipsei unui angajament serios al Rusiei față de un proces de pace care să pună capăt războiului din Ucraina” și care afectează Rosneft și Lukoil, care împreună reprezintă jumătate din producția de petrol a Rusiei – nu aduc nici claritate, nici optimism autorităților de reglementare din Moscova.
Potrivit unui economist senior al unui grup de reflecție rus, care a dorit să rămână anonim, Banca Centrală nu a putut evita reducerea ratei. În același timp, el a indicat factori pe termen scurt care ar putea accelera inflația, cum ar fi recenta creștere a TVA de la 20% la 22% și probabila depreciere a rublei pe fondul scăderii prețurilor petrolului, anunță Meduza.
În prognoza actualizată, Banca Centrală a ridicat previziunea privind rata medie a dobânzii de referință în 2026 de la 12-13% la 13-15%. Aceasta înseamnă că costurile împrumuturilor vor rămâne ridicate pentru o perioadă destul de lungă, menținând creditul scump în întreaga economie.Un beneficiar clar al poziției băncii este rubla. Economistul Dmitry Polevoy a remarcat pe Telegram că aceasta va rămâne probabil relativ stabilă pentru moment, slăbind treptat mai târziu, odată cu scăderea exporturilor.Între timp, Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt (CMASF), un grup de reflecție cu legături cu guvernul rus, avertizează asupra unui risc crescut de recesiune. Sondajele sale indică faptul că atât opinia publică, cât și cea a companiilor cu privire la economie au devenit persistent negative.
În ce stare se află economia rusă în prezent?
Combinația dintre creșterea economică lentă și inflația ridicată a determinat un număr tot mai mare de experți să avertizeze asupra riscului de stagflatie. Analiștii și Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt (CMASF) au reiterat această preocupare în ultimul lor raport.
În noiembrie 2024, Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei, a declarat Dumei de Stat că nu vede astfel de riscuri.
„În esență – și putem analiza experiența altor țări care au trecut prin stagflatie – acest lucru se întâmplă atunci când politica monetară este menținută în mod nejustificat relaxată, când de fapt ar trebui să fie înăsprită”, le-a explicat ea parlamentarilor.
Într-adevăr, cererea în economie încă nu a scăzut sub potențial, iar șomajul nu crește, așa că este prea devreme să vorbim de stagflatie, a declarat pentru Meduza un economist-șef al unei bănci europene. Creșterea slabă a economiei, a spus el, este în mare parte rezultatul transferului de resurse din sectorul civil către cel militar și al impactului sancțiunilor.
„Nu îmi place prea mult să numesc situația actuală a economiei ruse stagflatie”, a fost de acord un economist de la un centru de analiză rus, „atâta timp cât capacitatea de producție și forța de muncă rămân pe deplin angajate”.
Potrivit Serviciului Federal de Statistică al Rusiei, rata șomajului din Rusia a scăzut la 2,1% din forța de muncă activă în august, marcând un nou minim istoric.
De ce sancțiunile petroliere impuse de Trump reprezintă o amenințare atât de mare?
Noile sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil, anunțate de Trezoreria SUA pe 23 octombrie, reprezintă o lovitură serioasă pentru economia rusă. Acestea ar putea declanșa o serie de efecte negative: slăbirea rublei, scăderea veniturilor din petrol și gaze și o recesiune însoțită de rate ale dobânzii și inflație ridicate. Cu toate acestea, așa cum au arătat anii care au trecut de la februarie 2022, multe vor depinde de cât de strict vor fi aplicate și monitorizate sancțiunile.
SUA au avertizat că orice companii străine – inclusiv bănci, rafinării, porturi și firme de transport maritim – care continuă să facă afaceri cu giganții petrolieri ruși vor fi supuse unor sancțiuni secundare. Washingtonul a acordat partenerilor comerciali ai Rosneft și Lukoil o lună pentru a lichida contractele existente și a finaliza toate tranzacțiile. În practică, însă, plățile în cadrul acestor contracte au fost deja oprite, deoarece conturile companiilor sunt înghețate.
Argumentul lui Vladimir Putin potrivit căruia „o reducere bruscă a petrolului și a produselor petroliere rusești pe piața mondială va determina creșterea prețurilor” are, de asemenea, o pondere importantă. Imediat după anunțul Trezoreriei SUA, prețul țițeiului Brent a crescut cu cinci procente.
Cu toate acestea, momentul aplicării sancțiunilor este în favoarea lui Trump. Spre deosebire de perioada imediat următoare anului 2022 – când administrația lui Joe Biden a ezitat să sancționeze Rosneft și Lukoil din teama de a alimenta șocurile prețurilor petrolului și inflația – perspectivele pieței sunt acum pesimiste.
Analiștii se așteaptă ca Brent să se tranzacționeze între 60 și 70 de dolari pe baril până la sfârșitul anului 2025-2026, și posibil chiar mai puțin, a declarat expertul în sancțiuni George Voloshin pentru RBC.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) prevede un surplus global record de petrol în 2026. Chiar Ministerul Finanțelor din Rusia se așteaptă la o scădere treptată de 1 dolar pe an a prețului de bază al petrolului în bugetul federal până în 2030; până în 2026, se așteaptă un preț de 59 de dolari pe baril.
Pentru Rusia, cheia se află acum în acțiunile Chinei și Indiei, cei mai mari doi cumpărători de petrol ai săi. În primele nouă luni ale acestui an, 84% din exporturile de țiței rusesc – 2,1 milioane de barili pe zi către China și 1,9 milioane către India – au fost destinate acestor piețe.
Infrastructura necesară pentru a ocoli sancțiunile există deja sau poate fi creată rapid. Rosneft și Lukoil vor trebui probabil să ofere reduceri mai mari și să reducă noile investiții, dar, în cele din urmă, totul depinde de disponibilitatea Beijingului și New Delhi de a risca sancțiuni din partea SUA. Rămâne de văzut, de asemenea, dacă Washingtonul are voința politică de a sancționa gigantul chinez CNPC și filiala sa PetroChina, anunță Meduza.
Potrivit Bloomberg, achizițiile de petrol rusesc ale Indiei ar putea scădea la zero, în timp ce Reuters raportează că companiile de stat chineze au refuzat deja să cumpere țiței rusesc transportat pe mare. Cu toate acestea, așa cum a remarcat publicația The Bell într-o analiză a sancțiunilor, experiența din trecut arată un model familiar: marile companii de stat chineze, în special cele cu acționari străini sau contracte occidentale, tind să respecte sancțiunile, în timp ce comercianții mai mici continuă să cumpere fără ezitare petrol rusesc restricționat.
Există, de asemenea, precedente pentru sancțiuni împotriva marilor producători ruși de petrol. Surgutneftegaz și Gazprom Neft au fost incluse în ultima rundă de sancțiuni din era Biden, a amintit Sergey Vakulenko, cercetător principal la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin.
„Și ce s-a întâmplat? Nimic. Aceste companii au continuat să comercializeze petrol ca înainte. A existat o scurtă perioadă de panică – nu atât în legătură cu aceste companii, cât cu pachetul mai amplu de sancțiuni al lui Biden – care a durat aproximativ o lună. Diferența dintre petrolul rusesc și Brent s-a mărit pentru o perioadă, dar până în martie totul a revenit la normal”, a declarat el pentru Deutsche Welle.
Citește și Ce efect vor avea în Europa sancțiunile impuse de SUA asupra petrolului rusesc. Expert: „România va fi afectată doar indirect”
Rămâne de văzut dacă sancțiunile lui Trump se vor dovedi mai eficiente. „Poate că problema înainte era că erau sancțiunile lui Biden, așa că lui Trump nu-i păsa dacă funcționau”, a sugerat Vakulenko. „S-ar putea să ia mai în serios propriile sancțiuni și să se asigure că sunt aplicate corespunzător.”
Pe baza experienței anterioare, el crede că rezultatul cel mai probabil este că India va reduce temporar achizițiile, în timp ce China va menține volumele actuale, dar nu va înlocui cota Indiei. Asta ar însemna o scădere a exporturilor de petrol rusesc cu cel puțin 700.000 de barili pe zi, reducând veniturile din petrol în valută cu aproximativ 15%.
„Asta va crea cu siguranță dificultăți atât pentru guvern, cât și pentru companiile petroliere”, a concluzionat Vakulenko, „dar este puțin probabil ca acestea să fie suficient de grave pentru a schimba poziția lui Putin față de război”.
Editor : C.A.
