Salariul mediu net la nivel naţional a fost în septembrie de 5.443 lei, în creştere cu 1% faţă de august şi cu 4,1% faţă de perioada similară din 2024, potrivit INS. Deși cifra pare încurajatoare, puterea de cumpărare a scăzut: indicele câștigului salarial real a fost de doar 94,7% față de anul trecut, ceea ce înseamnă că salariile au crescut mai lent decât prețurile. „Salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența. Oamenii simt tot mai puțin în buzunar”, a declarat pentru Digi24.ro Sorina Faier, specialist în resurse umane.
Potrivit INS, salariul mediu brut a fost în septembrie de 9.078 lei, iar cele mai mari venituri s-au înregistrat în extracția petrolului și gazelor naturale, 12.433 lei, și în IT, 12.136 lei.
La polul opus, angajații din hoteluri și restaurante și din industria textilă câștigă cel mai puțin, 3.383 de lei și respectiv 3.446 de lei.
Sorina Faier a explicat faptul că inflația a evoluat mai rapid decât veniturile, ceea ce a dus la o scădere reală a puterii de cumpărare.
„Deși vedem o creștere de 1% la salariul mediu, inflația a fost peste acest nivel. Cu alte cuvinte, banii pe care îi primim valorează mai puțin. Puterea de cumpărare a scăzut și continuă să se erodeze”, spune specialista în resurse umane.
„Primele ocazionale umflă statisticile, nu veniturile reale”
INS arată că în septembrie multe creșteri de salarii s-au datorat primelor ocazionale, bonusuri trimestriale, anuale sau pentru performanță.
„Aceste prime ridică media statistică, dar nu îmbunătățesc cu adevărat venitul lunar constant al angajaților. Sunt bani care vin și pleacă, fără efect pe termen lung”, explică Sorina Faier.
Specialista a sexplicat că o mare parte din creșterile salariale din România nu se bazează pe o creștere a productivității, ceea ce le face fragile.
„Dacă productivitatea nu urcă, firmele nu pot susține majorări permanente. În multe cazuri, se dau bonusuri pentru a păstra angajații, nu pentru că s-au obținut performanțe economice mai mari”, a precizat aceasta.
De ce munca este atât de taxată: „Lucrezi mult, dar vezi puțin”
România rămâne una dintre țările cu cea mai ridicată taxare a muncii din Uniunea Europeană. Aproximativ 43% din salariul brut merge către contribuțiile sociale (CAS, CASS) și impozitul pe venit, conform unui ghid recent.
„Diferența dintre cât costă un angajat pentru companie și cât primește un angajat efectiv în mână este uriașă. Lucrezi mult, dar vezi puțin. Din păcate, este o realitate fiscală, nu o percepție”, a spus Sorina Faier pentru Digi24.ro.
Aceasta avertizează că nivelul ridicat al taxării descurajează formalizarea completă a muncii și limitează creșterile salariale.
„Reducerea taxării pentru salariile mici și medii ar fi o soluție reală. Astfel, oamenii ar rămâne cu mai mult în buzunar, iar firmele ar avea spațiu pentru majorări fără să transfere costurile în prețuri”, a explicat Faier.
Sprijin pentru angajați sau risc de scumpiri
Sindicatele, în frunte cu Blocul Național Sindical (BNS), cer creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei în 2026.
Reprezentanții BNS au organizat miercuri, 12 noiembrie, un protest în Piața Victoriei, acuzând guvernul că, prin menținerea salariului minim actual, condamnă peste 1,8 milioane de angajați la pierderea puterii de cumpărare.
„O majorare a salariului minim ar fi binevenită, dar trebuie gândită responsabil. Dacă nu reducem taxele pe muncă sau nu stimulăm productivitatea, firmele vor transfera costurile în prețuri. Practic, ajutăm pe o parte și pierdem pe cealaltă”, avertizează Sorina Faier.
Potrivit acesteia, salariul minim trebuie corelat nu doar cu inflația, ci și cu performanța economică: „Fără un echilibru între productivitate și costuri, riscăm ca orice creștere a salariului minim să ducă la noi scumpiri.”
Ce se întâmplă dacă salariul minim stagnează în 2026
Potrivit Sorinei Faier, dacă salariul minim brut rămâne la 4.050 lei, în contextul unei inflații de 5–6%, poate chiar mai mult, puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili angajați va scădea semnificativ.
„Un angajat care câștigă aproximativ 2.500 lei net va putea cumpăra cu 150–200 lei mai puține bunuri lunar, doar din cauza inflației. Este o pierdere directă, care afectează traiul zilnic”, explică specialista în resurse umane, pentru Digi24.ro.
„Dacă salariul minim net este de aproximativ 2.500 de lei, o inflație de 6% înseamnă circa 150 de lei pierduți din puterea de cumpărare anual. Dacă inflația urcă la 8–9%, pierderea poate ajunge la 200–225 de lei sau chiar mai mult.”
Ea atrage atenția că, pentru salariații plătiți la minim, orice scumpire se resimte imediat, deoarece cea mai mare parte din venit merge pe alimente, chirie și utilități.
„Fără politici coerente, creșterile salariale vor fi doar iluzii statistice”
Sorina Faier este de părere că România are nevoie de o strategie salarială clară, nu doar de creșteri punctuale.
„Salariile trebuie ajustate automat în funcție de inflație și productivitate. Doar așa putem proteja veniturile reale ale angajaților”, a spus ea.
Printre măsurile propuse de aceasta sunt: indexarea automată a salariului minim în funcție de inflație și productivitate; reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și medii; sprijin fiscal pentru IMM-uri, ca să poată suporta creșterile; investiții în formarea profesională pentru creșterea productivității; transparență salarială și negocieri colective reale, pentru un echilibru între angajator și angajat.
„Creșterea salariilor este sustenabilă doar dacă vine la pachet cu o economie mai productivă și cu o taxare echilibrată. Altfel, totul se transformă în inflație și oamenii nu simt nicio îmbunătățire reală”, este concluzia Sorinei Faier, pentru Digi24.ro.
