BNR a decis, în ședința de miercuri, 12 noiembrie, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda inflației care rămâne aproape de 10%. Decizia era anticipată de analiști, iar potrivit expertului financiar Claudiu Trandafir, aceasta protejează atât debitorii, cât și economia.
„O majorare a dobânzii ar fi dus la creșterea costului creditării și ar fi afectat datoria publică. BNR a evitat, practic, o recesiune total nejustificată”, a declarat Trandafir pentru Digi24.ro.
Dobânda de politică monetară este principalul instrument prin care BNR influențează costul creditelor și nivelul inflației. Când dobânda cheie crește, creditele devin mai scumpe, iar oamenii și firmele se împrumută mai puțin, ceea ce ajută la temperarea inflației.
Când scade, creditele devin mai accesibile, ceea ce stimulează consumul și economia.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, precum şi nivelurile actuale ale dobânzilor la facilităţile permanente: 7,5% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard), adică dobânda la care băncile comerciale pot împrumuta bani de la BNR pe termen scurt, şi 5,5% pe an pentru facilitatea de depozit, adică dobânda pe care BNR o plătește băncilor pentru sumele depuse în conturile sale.
Totodată, BNR a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale instituţiilor de credit.
Este a opta ședință de politică monetară din 2025 în care banca centrală nu modifică dobânda-cheie. În 2024 au fost operate doar două reduceri, de la 7% la 6,5%.
Inflația rămâne ridicată, după liberalizarea energiei și creșterea taxelor
Conform datelor BNR, rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în trimestrul al treilea din 2025, față de 5,66% în iunie, ca efect al expirării schemei de plafonare a energiei electrice și al majorării cotelor de TVA și a accizelor.
În luna octombrie, inflația s-a redus ușor, la 9,76%, însă presiunile asupra prețurilor rămân ridicate.
Rata inflației CORE2 ajustat, adică indicatorul calculat de BNR care măsoară evoluția prețurilor de consum fără a include componentele foarte volatile sau influențate direct de decizii administrative, precum prețurile la alimente și energie, s-a menținut la 8,1%.
CITEȘTE ȘI: VIDEO România rămâne țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Consultant fiscal: „Mergem la supermarket ca la muzeu”
Claudiu Trandafir: „O creștere a dobânzii ar fi afectat întreaga economie”
Expertul financiar Claudiu Trandafir spune, pentru Digi24.ro, că decizia BNR este una echilibrată și necesară în contextul actual.
„Menținerea dobânzii cheie protejează debitorii, deoarece o majorare ar fi dus la creșterea costului creditării printr-o creștere indirectă a ROBOR-ului și IRCC-ului. Totodată, ar fi afectat costul datoriei guvernamentale, ceea ce ar fi avut efecte negative asupra întregii economii”, a explicat Trandafir.
El spune că BNR a acționat pentru a evita un șoc economic: „Banca centrală nu și-a dorit un impact negativ asupra economiei. O creștere a dobânzii ar fi încetinit activitatea economică și, cred eu, ar fi dus către o recesiune total nejustificată”, a adăugat expertul.
Dobânzile fixe ar putea rămâne stabile. IRCC ar urma să scadă sub 6%
Potrivit lui Claudiu Trandafir, dobânzile fixe vor rămâne la același nivel în perioada următoare, iar IRCC-ul ar putea scădea în 2026.
„Așteptările noastre sunt ca dobânzile fixe să se mențină la același nivel, iar variațiile să fie date de comisioanele de interchange bancar. În următorul trimestru ne așteptăm ca IRCC-ul să scadă. Acum este la 6,02%, iar de anul viitor va coborî sub 6%”, a spus acesta.
El explică faptul că nivelul actual al dobânzilor, mai mic decât inflația, arată că în economie există lichiditate, iar acest lucru susține consumul.
„Atâta timp cât în România există dobânzi sub indicele inflaționist, asta înseamnă că avem lichiditate. Consumul este alimentat de credite și cred că este vital să continue, pentru că are un impact economic general”, a explicat Trandafir.
„Cele mai bune investiții rămân obligațiunile de stat”
Expertul spune că în condițiile actuale, românii preferă obligațiunile de stat, considerate sigure și avantajoase fiscal.
„Cea mai bună investiție pe care românul a învățat-o în ultimii ani rămâne investiția în obligațiunile emise de stat. Venitul obținut este net, neimpozabil, iar interesul este foarte mare. Românii au lichidități mari, ceea ce arată că există bani în piață”, a declarat el.
Trandafir avertizează însă că inflația continuă să erodeze economiile: „Inflația este micul hoț care fură din buzunarul tuturor. Ne va afecta pe toți și va avea un efect negativ asupra economiilor noastre. De aceea, cel mai bine este să investim, să punem banii să producă bani, nu să-i ținem la saltea, pentru că altfel își pierd valoarea.”
Prognoze pentru 2026: inflație în scădere, dar riscuri persistente
Potrivit estimărilor BNR, rata inflației va scădea treptat în următoarele trei trimestre, însă va rămâne peste intervalul țintă până în 2027.
O corecție mai semnificativă este așteptată în trimestrul al treilea din 2026, când se vor estompa efectele directe ale liberalizării prețurilor și creșterii taxelor.
Claudiu Trandafir crede că BNR ar putea reduce dobânda-cheie în a doua parte a anului viitor, dacă inflația scade și deficitul bugetar este ținut sub control.
„Dacă guvernul va reuși să se apropie de obiectivele de deficit, cred că lucrurile se vor îndrepta într-o zonă pozitivă. În caz contrar, vom vedea o scădere a puterii de cumpărare, iar inflația își va păstra același nivel, ceea ce nu e bine pentru economie”, a explicat el.
CITEȘTE ȘI: Salariul mediu net a ajuns la 5.443 de lei în septembrie. Expert: „Salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența”
