Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a prezentat vineri, 14 noiembrie, Raportul trimestrial asupra inflației, oferind explicații detaliate despre evoluția prețurilor, efectele majorării TVA și perspectivele economice pentru 2026. Declarațiile sale au inclus atât avertismente, cât și note de optimism, precum și un moment care a stârnit amuzamentul sălii: reacția sa atunci când a fost întrebat dacă euro ar putea ajunge din nou la sub pragul de 5 lei.
Mugur Isărescu a explicat că majorarea cotelor TVA din august s-a transmis „aproape integral” în prețurile la energie electrică, gaze naturale și servicii, în timp ce în cazul altor produse, precum legumele, fructele sau combustibilii, impactul a fost mai redus.
Eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate, aplicată în iulie, a contribuit cu 2,3 puncte procentuale la creșterea ratei anuale a inflației.
În privința TVA, BNR estimează o transmitere de până la 85% la nivel agregat.
Guvernatorul a subliniat că la legume și fructe majorarea nu s-a reflectat în prețuri din cauza supraofertei din sezonul de vară.
La combustibili, doar jumătate din impactul TVA s-a regăsit la pompă.
În schimb, la energie electrică, gaze naturale, servicii și bunuri alimentare procesate, scumpirile au depășit nivelul explicat strict de taxă.
Inflație în creștere: prognoze revizuite în sus
BNR a revizuit prognoza de inflație, estimând 9,6% pentru decembrie 2025 și 3,7% pentru decembrie 2026, creșteri față de raportul anterior.
Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul trei pe fondul eliminării plafonărilor la energie, majorării TVA și accizelor, precum și al creșterii costurilor cu forța de muncă în industria alimentară și sectorul serviciilor.
În același timp, cererea de consum s-a temperat, iar cotațiile internaționale ale petrolului au evoluat stabil. „Au scăzut consistent prețurile legumelor și fructelor”, a menționat Isărescu.
Euro sub 5 lei? „Categoric nu”
Întrebat dacă euro ar putea coborî sub 5 lei, Isărescu a început să râdă înainte de a răspunde ferm: „Categoric nu.”
„Euro nu va putea scădea sub 5 lei. Din vară aproape că nu am mai intervenit, ca să păstrăm această stabilitate. Ne arată că piața monetară internă, piețele valutare, sunt mulțumite de cursul de schimb, de dobânzi, de mișcările de capitaluri, în interiorul și în afara Uniunii Europene. Nu avem de ce să tulburăm piața”, a mai adăugat acesta.
De ce nu crede Isărescu în o nouă majorare a TVA
Guvernatorul BNR a afirmat că nu vede motive pentru o nouă creștere a TVA în 2026: „Nu cred că se va majora TVA, nu există motive să-l majorăm.”
El consideră că programul de corecție bugetară al Guvernului dă primele rezultate, chiar dacă perioada scurtă de aplicare nu permite concluzii ferme.
„Direcția este foarte bună. Vor crește veniturile. Sprijinim programul guvernamental de corecție”, a spus acesta.
CITEȘTE ȘI: Mugur Isărescu: „Majorarea salariului minim este o decizie politică și trebuie tratată cu prudență”
Factorii care temperează inflația
Isărescu a arătat că există și factori care reduc presiunile inflaționiste: scăderea dinamicii anuale a salariilor, pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public, prudența companiilor la angajări din cauza incertitudinilor economice și accelerarea proceselor de automatizare și robotizare, care reduc necesarul de forță de muncă.
Legat de majorarea salariul minim pe economie în 2026, acesta spune că este o decizie politică: „Eu înțeleg că impozitarea care s-a aplicat, fiind regresivă, i-a afectat pe cei cu salarii mici, dar este nevoie de precauție”.
Guvernatorul a atras atenția asupra unei scăderi vizibile a consumului populației, începută în trimestrul 2 și accentuată în toamnă.
Singurele segmente care se mențin la un nivel pozitiv sunt creditele noi pentru consum și cele destinate locuințelor. În schimb, investițiile au înregistrat o cvasi-stagnare, afectând perspectivele de redresare economică.
CITEȘTE ȘI: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Încercăm să nu accentuăm intrarea României în recesiune”
Fondurile europene, cheia redresării economice
În opinia guvernatorului, absorbția fondurilor europene poate compensa scăderea investițiilor și a consumului. „Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrările potențiale de fonduri europene și impactul lor pot fi majore, mai ales în ceea ce privește creșterea economică”, a afirmat Isărescu.
Isărescu a transmis că BNR încearcă să nu accentueze riscul de recesiune: „Încercăm să nu accentuăm intrarea României în recesiune. Inflația va rămâne în jur de 9%, iar apoi vom vedea o scădere mai mare.”
Vezi Raportul trimestrial asupra inflației aici.
Editor : A.D.
