Parlamentul adoptă astăzi, pe repede înainte, noile măsuri fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în 1 septembrie, dar care au fost blocate la Curtea Constituțională. Concret, este vorba despre al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare privind taxele locale, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Singurele articole eliminate sunt cele declarate neconstituționale de Curtea Constituțională (CCR), referitoare la testele poligraf pentru angajații ANAF, ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și ai Autorității Vamale, în timp ce avizul psihologic de integritate a fost păstrat.
Marți, 18 noiembrie, de la ora 13:00, pachetul legislativ va fi supus votului final în plenul reunit al Parlamentului.
Bolojan a confirmat că, odată cu adoptarea legii, impozitele pe proprietate și taxele auto pentru persoanele fizice vor crește chiar de la începutul anului viitor. Premierul a justificat aceste măsuri prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și a închiderii breșelor fiscale provocate de pierderile din TVA și insolvențele artificiale.
Vezi decizia CCR aici.
Ce spune premierul Ilie Bolojan
Premierul a declarat, luni, 17 noiembrie, în fața Asociației Municipiilor din România, că aceste măsuri sunt esențiale pentru păstrarea stabilității fiscale:
„Trebuie să ne încasăm aceste taxe, să reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme serioase. În pachet se închid și portițe legate de insolvențe și alte optimizări.”
Comentând eliminarea articolelor privind testarea poligraf, Bolojan a explicat: „Am convenit ca mâine, în şedinţă comună, să închidem acest pachet, scoţând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituţională în neregulă. E vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajaţii de la ANAF, deşi fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testaţi o bună parte dintre ei, având în vedere bolile ANAF-ului, destul de extinse”.
Premierul a atras atenția că situația bugetară rămâne dificilă, menționând împrumuturile de 150 de miliarde de lei luate în 2025, sumă echivalentă cu valoarea totală a salariilor din sectorul public.
„Marja noastră de mișcare este redusă. Nu avem foarte multe posibilități, deci jucăm mai mult la impuse”, a subliniat el.
Crește impozitul pe locuințe și mașini
Principala modificare este creșterea impozitelor pe locuințe.
Valorile impozabile vor fi actualizate de 2,68 ori, deoarece cifrele folosite în prezent sunt bazate pe evaluări din 2015, considerate depășite chiar și după ajustările succesive cu inflația.
Deși Guvernul a introdus un mecanism tranzitoriu până în 2027, când România ar urma să treacă la impozitarea pe valoarea de piață, majorările se vor resimți încă din 2026.
Un apartament cu 3 camere din București, impozitat în 2024 cu 198 de lei, ar urma să fie impozitat în 2025 cu aproximativ 355 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 80%.
Noile valori impozabile prevăzute în lege sunt de 2.677 lei/mp pentru locuințele cu utilități, față de 1.492 lei/mp în prezent, și 1.606 lei/mp pentru locuințele fără utilități, față de 894 lei/mp.
Pentru clădirile rezidențiale cu valori de peste 2,5 milioane lei va fi introdusă o taxă suplimentară de 0,9% aplicată sumei care depășește acest prag.
Evaluările vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat, conform noilor reguli.
Impozitul auto va crește și el, în funcție de gradul de poluare.
Pentru un motor între 1,6 și 2,0 litri, impozitul anual va varia între 237 și 297 de lei pentru mașinile Euro 0-Euro 3 și între 213 și 267 de lei pentru mașinile Euro 5.
Cu cât norma de poluare este mai veche, cu atât suma de plată crește.
Mașinile electrice vor avea o taxă fixă de 40 de lei pe an, iar pentru autoturismele care depășesc valoarea de 375.000 lei se introduce un impozit suplimentar de 0,9% aplicat sumei care depășește plafonul.
PFA-uri și activități independente: contribuții mai mari
Persoanele care obțin venituri din activități independente vor plăti contribuții mai mari.
Baza de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) crește la 72 de salarii minime brute pe țară, o modificare cu impact semnificativ asupra PFA-urilor, profesiilor liberale și micilor antreprenori.
Schimbări pentru firme: capital social minim și reguli de disciplină financiară
Pentru SRL-urile cu cifră de afaceri netă de peste 400.000 lei, capitalul social minim devine 5.000 de lei.
Pentru firmele nou înființate, pragul minim este stabilit la 500 de lei.
Legea introduce și noi măsuri privind disciplina financiară: firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de cinci luni pot fi declarate inactive, iar după un an pot fi dizolvate.
Contractul de fideiusiune devine obligatoriu pentru eșalonările la plată, iar pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS-ului este eliminat.
De asemenea, părțile sociale vor putea fi transferate doar după notificarea prealabilă a ANAF.
Schimbări în turism și chirii în regim hotelier
Pentru închirierile în regim hotelier, inclusiv cele prin platforme precum Airbnb, venitul net va fi calculat aplicând o cotă forfetară de 30%.
În cazul proprietăților destinate cazării cu mai mult de șapte camere, activitatea va fi considerată una independentă și taxată ca atare.
Impozit pe criptomonede: 16% pe câștiguri
Câștigurile obținute din tranzacționarea monedelor virtuale vor fi impozitate cu 16%, exceptând sumele mici, care rămân neimpozabile conform regulilor actuale.
Editor : A.D.
