Consilierul premierului Ilie Bolojan, Ionuț Dumitru, a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, că, în condițiile în care România avea în 2024 o factură de salarii în sectorul public care depășea media europeană cu un punct procentual din PIB, dar cu resurse din taxele și impozitele colectate de doar 28% din PIB, față de media europeană de 40% din PIB, așadar, „noi, cu resurse mult mai mici la buget, plătim o factură mai mare de salarii în sectorul public, ca procent din PIP, față de media europeană”. Și la capitolul „impozit pe proprietate”, România bifează încasări reduse: doar 0,5% din PIB, față de media europeană de trei ori mai mare, remarcă Dumitru. România va avea nevoie din 2027 de noi măsuri de consolidare fiscală pentru a duce deficitul sub 3% din Produsul Intern Brut până în 2030, arată Fondul Monetar Internațional (FMI), în cel mai recent raport al său.
România se împrumută să dea salarii: 30 de miliarde de euro pe an pentru bugetari
„Dacă ne uităm la factura de salarii în sectorul public, ea reprezintă undeva peste 11% din PIB în 2024, față de o medie europeană cam de 10,3% din PIB. România are avea anul trecut, în 2024, o factură de salarii în sectorul public care depășea media europeană cu circa un punct procentual din PIB și în condițiile în care acesta dispune de resurse din taxele și impozitele colectate de doar 28% din PIB, față de media europeană de 40% din PIB, „noi cu resurse mult mai mici la buget, plătim o factură mai mare de salarii în sectorul public, ca procent din PIP față de media europeană – de aici și efortul pentru a plăti aceste cheltuieli sociale”, a declarat pentru Digi24, Ionuț Dumitru.
Consilierul premierului Ilie Bolojan remarcă faptul că „aceste cheltuieli sociale – care înseamnă salarii, pensii, asistență socială – consumă cea mai mare parte a bugetului și, în proporție de circa 90%, taxele și impozitele colectate se duc către această direcție a cheltuielilor sociale”.
Încasări slabe pe componenta impozitului pe proprietate
„Dacă ne uităm la cât încasează România pe pe această componentă de impozite pe proprietate, o să vedem că încasăm cam 0,5% din PIB față de media europeană, care e de 1,8% din PIB. Adică media europeană e cam de trei ori mai mare încă. (…) Toate țările din jurul nostru colectează mai mult în taxe pe proprietar – semnificativ mai mult”, a subliniat oficialul.
FMI a propus, în raportul detaliat de închidere a evaluării anuale a României, potențiale măsuri de reformă fiscală, cum ar fi reducerea și mai drastică a pragului de încadrare la regimul de microîntreprindere, la 88.500 euro pe an, eliminarea scutirilor de impozit pe venit la pensii și impozitare progresivă – o temă recurentă a Fondului Monetar Internațional.
„Cred că trebuie să avem în anii următori o dinamică mai înceată a salariilor și a pensiilor, ca procent de creștere anuală, astfel încât procentul acesta din PIB, în special la salarii, să scadă. Suntem mult semnificativ peste media europeană, un 1 punct procentual din cât este media europeană. Prin înghețarea de anul acesta – și înțeleg că se intenționează și anul viitor să se facă această înghețare – procentul din PIB ar trebui să scadă semnificativ, fără să ai mișcări foarte brutale, de genul reduceri mari de salarii sau concedieri. Adică, dacă reușim să reținem pe loc, în termeni nominali, factura prin dinamica PIB, reușim să diluăm această factură socială, astfel încât să revenim la un nivel mai suportabil, cumva, pentru buget, al facturii de salarii, de exemplu”, a spus Dumitru.
Impozitarea progresivă, o soluție în viziunea FMI
Deocamdată, nu se poate discuta la modul foarte serios despre impozitarea progresivă în România, spune consilierul premierului.
„Nu cred – pentru că noi nici măcar nu avem o impozitare unică în momentul de față. (…) Ca să ajungem la discuția despre impozitare progresivă, cred că mai e nevoie de ceva timp pentru a putea trece în primă fază de la regresiv la cotă unică și abia dacă, la un moment dat, societatea va fi pregătită, să avem această discuție. (…) În momentul în care pe partea de taxe și de impozite noi colectăm la TVA atât de puțin, spre exemplu, să te gândești să taxezi semnificativ mai mult veniturile mari… Aici se face o confuzie: cumva, impozitarea progresivă este văzută ca o soluție pentru atenua inechitățile, discrepanțele, între cei cu venituri mici și mari la salarii. Noi nu avem o asemenea problemă – și chiar am făcut un studiu la un moment dat, care arăta acest lucru: că inegalitatea veniturilor, care e relativ mare în România față de mediile europene, nu provine de la salarii, provine din alte forme de venit, unde, așa cum menționam mai devreme, e impozitare mai degrabă regresivă, nici măcar cotă unică nu este”, a concluzionat Ionuț Dumitru.
Editor : C.A.
