O nouă inițiativă legislativă depusă la Senat își propune să schimbe modul în care sunt organizate și controlate serviciile de apă, canalizare și salubrizare. Proiectul nu este încă lege, este abia la începutul drumului în Parlament, dar dacă va fi adoptat va afecta direct facturile pe care le plătesc oamenii. Scopul declarat al inițiatorilor este să fie stabilite reguli mai clare, să fie evitate blocajele între primării și operatori, să se facă investiții mai serioase și să fie protejați mai bine consumatorii, mai ales cei vulnerabili.
În centru apar două structuri: Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC).
Vezi propunerea de lege aici.
ADI decide tarifele, ANRSC le aprobă
ADI reprezintă asociațiile în care intră mai multe primării din aceeași zonă. Ele gestionează, în numele tuturor localităților membre, marile contracte pentru servicii precum apă, canalizare sau salubrizare.
ANRSC, în schimb, este instituția națională care aprobă regulile de funcționare și tarifele pentru aceste servicii.
Proiectul spune clar: ADI va avea dreptul exclusiv să stabilească și să modifice tarifele la apă, canalizare și salubrizare, dar numai cu avizul obligatoriu al ANRSC.
Fără acest aviz, tarifele nu pot fi aplicate.
Deciziile despre tarife, inclusiv taxa de salubrizare, se iau în adunarea generală a ADI, cu majoritate simplă.
Odată votate, ele sunt obligatorii pentru toate primăriile membre, chiar și pentru cele care au votat împotrivă.
Conducerea ADI (consiliul director) sau primarul nu mai pot bloca singuri cererile operatorilor. Ei sunt obligați să trimită proiectul de tarif la vot, în cel mult cinci zile.
Planuri pe termen lung, nu decizii de la un an la altul
Proiectul mai spune că Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară trebuie să gândească pe termen lung, nu doar de pe un an pe altul. De aceea, va avea obligația să facă:
- planuri tarifare pe cel puțin cinci ani pentru apă și canalizare;
- planuri de investiții, de exemplu pentru reducerea pierderilor de apă.
Aceste documente sunt necesare și pentru a putea atrage bani europeni sau fonduri guvernamentale.
Pentru anumite decizii mai sensibile, primăriile vor trebui să dea ADI-urilor un mandat special, clar scris, nu doar un mandat general, cum se întâmplă de multe ori acum.
Ideea este să se știe exact cine răspunde pentru o decizie importantă.
Apă și canalizare: pierderile trebuie reduse, altfel tarifele pot fi blocate
Una dintre cele mai importante noutăți apare la serviciul de alimentare cu apă.
Proiectul leagă direct performanța tehnică de posibilitatea de a crește tarifele.
Operatorii mari de apă vor fi obligați să facă un plan de investiții prin care să reducă pierderile de apă sub 20% într-o perioadă de cinci ani.
Pierderi înseamnă diferența dintre apa introdusă în rețea și apa care ajunge efectiv facturată la consumatori, adică apa pierdută prin conducte sparte, furturi sau contorizare slabă.
Acest plan de reducere a pierderilor trebuie aprobat de ADI.
Mai departe, ANRSC va verifica dacă operatorul își respectă planul. Dacă nu își îndeplinește obiectivele, ANRSC poate amâna sau respinge majorările de tarife cerute de operator, până când problemele sunt remediate.
Pe scurt: nu mai pot crește prețurile dacă nu fac și investițiile promise.
Fond de solidaritate când factura la apă devine prea mare
Proiectul introduce și o formă de protecție socială pentru familiile care ajung să plătească prea mult pe apă.
Dacă este calculat că factura la apă depășește 3% din venitul unei gospodării medii de pe aria de operare, ADI va fi obligată să creeze un „fond de solidaritate”.
Din acest fond ar urma să fie ajutați utilizatorii casnici pentru care serviciul devine prea scump.
Modul exact în care se vor acorda ajutoarele va trebui stabilit ulterior, prin regulamente.
Ideea de bază este că apa trebuie să fie accesibilă, iar atunci când costurile sar peste un anumit prag, sistemul să poată interveni.
Salubrizare: ADI decide la nivel de județ, facturi mai clare pentru cetățeni
La salubrizare, proiectul întărește rolul ADI-urilor la nivel județean.
Ele vor gestiona nu doar colectarea deșeurilor, ci și instalații mai complexe, cum sunt cele de tratare mecanobiologică (instalații care sortează și tratează amestecul de deșeuri).
ADI va decide cui deleagă gestiunea acestor servicii și la ce tarife, dar și aici este necesar avizul prealabil al ANRSC.
Tarifele și taxele speciale nu mai pot fi stabilite fără acest control de la nivel național.
Pentru cetățeni, o schimbare importantă este modul în care apare taxa de salubrizare pe factură. Ea va trebui împărțită clar în două sume:
- una pentru deșeurile reciclabile (hârtie, plastic, metal, sticlă);
- una pentru deșeurile reziduale (ce nu poate fi reciclat).
Din costul pentru deșeurile reciclabile se vor scădea banii plătiți de producători în cadrul sistemelor de responsabilitate extinsă.
Teoretic, asta ar trebui să mai reducă din suma plătită de cetățeni pentru partea de reciclare.
Pentru a preveni înțelegerile ascunse pe prețuri, operatorii de colectare vor trebui să lucreze cu depozitele și stațiile de sortare doar la tarifele reglementate.
Alte înțelegeri privind prețurile sunt interzise.
Statul își rezervă și un instrument de forță: dacă anumite organizații care ar trebui să susțină financiar reciclarea refuză să încheie contracte cu autoritățile locale în termen de 30 de zile, li se poate retrage licența.
Investițiile operatorilor: protejate dacă nu sunt vinovați, penalizate dacă nu își fac treaba
Proiectul precizează ce se întâmplă cu investițiile făcute de operatori în cazul în care contractul cu autoritățile se încheie mai devreme decât era prevăzut, din motive care nu țin de ei.
În acest caz, operatorul are dreptul să își recupereze partea de investiții care nu a fost încă amortizată, pentru bunurile care rămân în proprietatea publică.
Cu alte cuvinte, dacă nu este vinovat, nu pierde banii investiți în conducte, stații sau echipamente.
Pe de altă parte, dacă operatorul nu își respectă planurile de investiții și nu ajunge la nivelul de eficiență promis, ANRSC poate amâna aprobarea ajustărilor de tarife.
Sancțiunea este, practic, înghețarea temporară a scumpirilor.
Există însă o excepție: dacă întârzierile apar pentru că operatorul a preluat sisteme foarte vechi și ineficiente de la alte localități, extinzându-și astfel aria de operare, sancțiunea nu se aplică automat.
În acest mod este încurajată preluarea și modernizarea zonelor rămase în urmă.
Ce urmează și ce înseamnă pentru cetățeni
În acest moment, proiectul este doar o propunere. Trebuie dezbătut și votat de Parlament, apoi promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Pe parcurs, forma lui se poate modifica.
Dacă va fi adoptat în linii mari așa cum este acum, pentru cetățeni ar însemna câteva lucruri esențiale:
- tarifele la apă și gunoi vor fi decise mai clar, la nivel de asociații de primării, dar cu un control ferm de la nivel național;
- creșterile de preț vor fi mai strâns legate de investiții reale și de reducerea pierderilor;
- apar mecanisme de protecție pentru gospodăriile care nu mai pot suporta costurile, prin fondul de solidaritate;
- facturile la salubrizare ar trebui să fie mai ușor de înțeles, cu separarea clară între reciclare și gunoiul rezidual.
