Serviciul de securitate SBU afirmă că, în ultimii doi ani, peste 800 de ucraineni au fost identificaţi ca fiind recrutaţi de Rusia – 240 dintre ei fiind minori, unii având vârsta de doar 11 ani, informează BBC.
În luna iulie a acestui an, un tânăr de 17 ani a călătorit 500 de mile de la casa sa din estul Ucrainei pentru a ridica o bombă şi un telefon ascunse într-un parc din oraşul Rivne, situat în vestul ţării.
El spune că i s-au promis 2.000 de dolari (1.520 de lire sterline) pentru a planta bomba într-o dubă folosită de serviciul militar ucrainean.
„Când conectam firele, m-am gândit că ar putea exploda în acel moment. M-am gândit că aş putea muri”, a declarat el pentru BBC.
Vlad este unul dintre sutele de copii şi adolescenţi despre care guvernul ucrainean susţine că au fost recrutaţi online de Rusia şi cărora li s-a oferit bani pentru a comite sabotaje şi alte atacuri împotriva propriei ţări. Numele său a fost schimbat pentru a-i proteja anonimatul.
El spune că i s-a cerut să configureze telefonul pentru a transmite în direct scena către coordonatorul său, astfel încât acesta să poată detona dispozitivul de la distanţă când cineva intra în vehicul.
Cu toate acestea, serviciul de securitate SBU al Ucrainei a urmărit şi a dejucat atacul. Vlad, care are acum 18 ani, aşteaptă procesul pentru acuzaţii de terorism, care pot duce la o pedeapsă de 12 ani de închisoare.
Aflat în centrul de detenţie bine păzit din Rivne, cu avocatul său alături, el recunoaşte că ar fi putut contribui la uciderea cuiva.
„M-am gândit la asta. Dar nimănui nu-i plac ofiţerii de recrutare”, spune el. „M-am gândit: Ei bine, voi fi ca toţi ceilalţi”.
Anastasiia Apetik, expertă în securitate cibernetică, care predă cursuri despre siguranţa pe internet în Ucraina, cunoaşte cazuri şi mai recente. „Au încercat să recruteze copii de nouă sau zece ani”, spune ea.
Andrii Nebitov, adjunctul şefului Poliţiei Naţionale din Ucraina, afirmă că există o strategie deliberată de a identifica persoanele vulnerabile care pot fi manipulate.
„Copiii nu realizează întotdeauna pe deplin consecinţele acţiunilor lor”, spune el.
„Inamicul nu se ruşinează să folosească minori pentru a fabrica explozibili din produse chimice de uz casnic, pe care îi plasează în diverse locuri, cum ar fi birourile de recrutare ale armatei sau secţiile de poliţie”.
SBU afirmă că recrutarea are loc în principal pe aplicaţia Telegram, dar şi pe TikTok şi chiar pe platformele de jocuri video. Oficialii spun că cei care sunt recrutaţi sunt aproape întotdeauna motivaţi de bani, mai degrabă decât de simpatii pro-ruse.
Vlad spune că nu susţine Rusia şi că nu a fost implicat anterior în activităţi infracţionale.
S-a alăturat două canale Telegram şi a postat că este în căutarea unui loc de muncă la distanţă. În jumătate de oră, un bărbat care se numea Roman i-a răspuns. Când au vorbit mai târziu la telefon, Vlad spune că Roman vorbea rusă cu accent de stradă.
Vlad spune că iniţial a fost reticent, dar a fost convins să accepte o serie de sarcini din ce în ce mai periculoase. Mai întâi, i s-a spus să recupereze o grenadă, dar când a ajuns la locul indicat, aceasta nu se afla acolo. A fost plătit oricum cu 30 de dolari.
Câteva zile mai târziu a primit o altă sarcină: să dea foc unei dubiţe aparţinând unui centru de recrutare, să filmeze şi să fugă.
Pentru acel atac, Vlad spune că a primit aproximativ 100 de dolari în criptomonede, mult mai puţin decât cei 1.500 de dolari care i se promiseseră. Roman i-a spus că va primi restul dacă va planta bomba în Rivne.
Canalele Telegram pe care BBC le-a analizat şi pe care are loc recrutarea nu sunt în mod explicit pro-ruse, dar amplifică furia resimţită de unii ucraineni faţă de serviciul militar obligatoriu, care a fost afectat de acuzaţii de brutalitate şi corupţie.
Folosind un telefon cu cartelă preplătită şi un pseudonim, BBC s-a alăturat mai multor grupuri despre care a fost informat.
Canalele conţineau clipuri cu incendii şi explozii despre care se afirma că au fost provocate la ordinul lor. Însă BBC nu a putut verifica circumstanţele în care au fost filmate aceste videoclipuri.
Într-o declaraţie, Telegram a afirmat: „Apelurile la violenţă sau distrugerea proprietăţii sunt interzise în mod explicit pe Telegram şi sunt eliminate imediat de îndată ce sunt descoperite”.
Oficialii ucraineni au numit public membrii agenţiilor de informaţii ruse pe care îi suspectează că ar fi complici ai sabotorilor.
BBC nu a putut verifica în mod independent dacă chiar statul rus este responsabil.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
