Curtea Constituţională a stabilit pentru 21 ianuarie 2026 termenul când va judeca o nouă contestaţie a AUR privind neconstituţionalitatea Legii care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative. Această lege viza majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. Legea a mai fost contestată o dată, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf. Marţi, plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare. Între timp, ea a fost din nou contestată la CCR, care a dat termen anul viitor. Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului.
CCR a informat, joi, că a fixat pentru 21 ianuarie 2026 termen pentru judecarea unei sesizări de neconstituţionalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Potrivit unor surse judiciare, această nouă contestaţie a fost depusă de AUR după ce plenul Parlamentului adoptase, marţi, în noua formă, legea din pachetul pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi care joi a fost trimisă preşedintelui României pentru promulgare.
Anterior, Curtea Constituţională a mai judecat o sesizare a AUR şi POT care avea ca obiect aceeaşi lege, judecătorii admiţând parţial obiecţia de neconstituţionalitate, respectiv cea referitoare la sintagma „inclusiv pentru detecţia comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf”.
Legea instituie un pachet de măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, modifică şi completează acte normative în domeniul fiscal-bugetar, insolvenţă şi domenii conexe, cu accent pe utilizarea eficientă a resurselor statului. De asemenea, legea vizează restructurarea facilităţilor fiscale, mai ales a acelora care şi-au atins obiectivele şi a căror menţinere nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv.
Totodată, legea modifică taxele şi impozitele locale şi instituie noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit. În acelaşi timp, legea vizează folosirea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes.
Pentru această lege, Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în data de 1 septembrie 2025, iar în data de 9 septembrie 2025, legea a fost transmisă pentru promulgare Preşedintelui României, însă a fost contestată la CCR.
Astfel, în aceste condiţii, în data de 11 noiembrie 2025, preşedintele României a transmis Parlamentului legea, în vederea reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale şi punerii lor de acord cu decizia Curţii.
Joi seară, Guvernul a anunţat că va solicita CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026, stabilit pentru judecarea contestatiei la Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată marţi de Parlament.
Executivul spera să aplice toate aceste modificări fiscal-bugetare de la începutul anului viitor, fiind considerate esenţiale pentru echilibrarea bugetului, însă stabilirea, de către CCR, a judecării contestaţiei abia în 21 ianuarie, dă peste cap planurile guvernanţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
