Ucraina şi aliaţii săi europeni s-au mobilizat sâmbătă pentru a găsi urgent un răspuns la planul american care vizează să pună capăt invaziei ruseşti, după ce Donald Trump l-a somat vineri pe Volodimir Zelenski să accepte rapid condițiile impuse de Washington și Moscova.
Ultima schimbare de poziţie a lui Donald Trump cu privire la cel mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, acest document în 28 de puncte care prevede concesii teritoriale din partea Kievului şi renunţarea la NATO, a provocat o frenezie a schimburilor diplomatice, scrie AFP într-o analiză preluată de News.ro.
„Va trebui să-i placă, iar dacă nu-i place, atunci, ştiţi, vor trebui să continue să lupte”, a replicat preşedintele american în faţa respingerii de către Kiev a propunerilor sale, considerate de mulţi în Ucraina ca o capitulare.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că liderii europeni, prezenţi la Johannesburg pentru summitul G20, se vor reuni sâmbătă pentru a discuta acest subiect.
Printre numeroasele apeluri şi videoconferinţe organizate în regim de urgenţă vineri, şeful diplomaţiei ucrainene, Andriï Sibiga, a declarat că a discutat cu mai mulţi omologi europeni, printre care cei din Franţa şi Regatul Unit, despre „următorii paşi” de urmat.
Repetând mesajul transmis insistent de europeni în ultimele două zile, britanica Yvette Cooper a insistat asupra faptului că este de datoria Ucrainei să „îşi determine viitorul” şi a făcut apel la „un armistiţiu complet”, urmat de negocieri.
Europa, neglijată
În timp ce europenii, din nou ţinuţi la distanţă, se străduiesc să-şi strângă rândurile, preşedintele rus Vladimir Putin a considerat că planul american ar putea „servi drept bază pentru o soluţionare paşnică definitivă” a conflictului declanşat în februarie 2022.
În cazul unui refuz din partea Ucrainei, „evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a ameninţat el, referindu-se la un oraş din estul Ucrainei, a cărui capturare a fost revendicată joi de armata sa.
Mass-media, printre care şi AFP, au publicat aceste propuneri americane, care preiau mai multe cereri formulate de Kremlin de multă vreme, punând ucrainenii în faţa unei situaţii prezentate în termeni foarte gravi de preşedintele Zelenski într-un discurs vineri.
„Ucraina s-ar putea confrunta cu o alegere foarte dificilă: pierderea demnităţii sau riscul de a pierde un partener cheie”, Statele Unite, a declarat el, considerând că ţara sa traversează „unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa”.
Propunerile americane prezic „o viaţă fără libertate, fără demnitate, fără justiţie”, a adăugat Zelenski. „Voi prezenta argumente, voi convinge, voi propune alternative”, a mai spus el, adăugând: „Nu voi trăda niciodată (…) jurământul meu de loialitate faţă de Ucraina”.
De asemenea, Zelenski a discutat cu vicepreşedintele american JD Vance, asigurându-l că „va continua să respecte” dorinţa lui Donald Trump de a pune capăt războiului.
„Trebuie să luptăm”
Cancelarul german Friedrich Merz a discutat cu miliardarul republican, asigurându-l că „au căzut de acord asupra următoarelor etape”.
Conform textului american, cele două regiuni ale bazinului minier şi industrial Donbas – Doneţk şi Lugansk -, precum şi Crimeea anexată în 2014, ar fi „recunoscute de facto ca ruseşti, inclusiv de către Statele Unite”, iar Moscova ar primi alte teritorii ucrainene care se află încă astăzi sub controlul Kievului.
Rusia ar vedea, de asemenea, sfârşitul izolării sale faţă de lumea occidentală odată cu reintegrarea sa în G8 şi ridicarea progresivă a sancţiunilor, precum şi dorinţa sa de a îndepărta pentru totdeauna Kievul de Alianţa Nord-Atlantică, consacrată în Constituţia ucraineană.
Kievul ar trebui să-şi limiteze armata la 600.000 de militari şi să se mulţumească cu protecţia avioanelor de luptă europene staţionate în Polonia, în timp ce NATO s-ar angaja să nu staţioneze trupe în Ucraina.
Potrivit unui oficial american, planul include totuşi garanţii de securitate din partea Washingtonului şi a aliaţilor săi europeni echivalente cu cele ale NATO în cazul unui viitor atac.
Aceste asigurări nu au fost suficiente pentru a convinge mulţi ucraineni, care intră într-o nouă iarnă de război, supuşi bombardamentelor zilnice ale armatei ruse, printre care un atac miercuri asupra unui bloc de locuinţe din Ternopil (vest), care a făcut 32 de morţi, dintre care şase copii, potrivit unui nou bilanţ.
„Este clar că toate acestea nu sunt deloc bune pentru Ucraina. Trebuie pur şi simplu să luptăm, să ne luptăm. Nu există altă soluţie”, a estimat Volodimir Oleksandrovici, un pensionar de 75 de ani.
Editor : B.P.
