Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus luni, într-o convorbire telefonică, premierului turc Recep Tayyip Erdogan că Rusia consideră o bază bună pentru discuţii prima versiune a planului de pace în 28 de puncte pentru Ucraina prezentată de Statele Unite, a transmis Kremlinul, în timp ce Kievul şi susţinătorii săi europeni au formulat o contrapropunere şi negociază cu Washingtonul modificarea acestui plan pentru a include clauze mai favorabile Ucrainei, dar această revizuire este respinsă de Rusia.
„Vladimir Putin a semnalat că aceste propuneri, în versiunea pe care a primit-o (săptămâna trecută, n.red.), sunt în conformitate cu discuţiile desfăşurate la summitul ruso-american din Alaska şi, în principiu, ar putea pune bazele unei soluţionări paşnice durabile” a conflictului din Ucraina, se arată într-un comunicat emis de preşedinţia rusă.
Acest comunicat reprezintă o primă poziţie oficială a Moscovei asupra planului de pace în 28 de puncte propus de SUA, după ce Rusia doar confirmase vinerea trecută că a primit propunerea Washingtonului. Dar această propunere iniţială nemulţumeşte Kievul şi susţinătorii săi europeni, care au venit cu o contrapropunere.
În urma unor negocieri desfăşurate duminică la Geneva asupra acestei contrapropuneri, SUA şi Ucraina au emis o declaraţie comună în care afirmă că au elaborat „un cadru de pace actualizat şi îmbunătăţit”, dar fără a oferi detalii concrete asupra modificărilor convenite.
Între timp, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Uşakov, a anunţat luni că Rusia respinge modificările cerute de europeni în planul de pace propus săptămâna trecută de SUA. „În ce priveşte planurile care circulă acolo, am aflat în dimineaţa aceasta despre planul european, care, la prima vedere, este total neconstructiv, nu ne convine”, a declarat presei oficialul rus, relatează agenţiile EFE şi Reuters.
Cât despre versiunea iniţială a documentului, Uşakov a spus că „nu toate, dar multe dintre dispoziţiile planului par să fie destul de acceptabile pentru noi”, în timp ce altele au nevoie de discuţii mai detaliate.
Versiunea iniţială a planului propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
Dar Ucraina şi aliaţii săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează şi cer ca orice negociere să pornească de la actuala situaţie a liniei frontului.
De asemenea, în versiunea iniţială a planului american, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie, în timp ce aliaţii europeni ai Kievului cer plafonarea efectivelor forţelor armate ucrainene la 800.000 de soldaţi şi să nu fie înscrisă în Constituţia Ucrainei acea menţiune privind neaderarea la NATO, ci doar să fie menţionat în acord lipsa consensului asupra acestei aderări în rândul statelor membre.
Tot conform planului american, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra „comunităţii transatlantice”, dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său, doar cu staţionarea unor avioane de luptă europene în Polonia vecină. În schimb, aliaţii europeni ai Ucrainei – care au cerut anterior insistent desfăşurarea unui contingent de trupe în Ucraina, mai ales Franţa şi Regatul Unit, deşi Rusia a precizat că o asemenea desfăşurare este pentru ea inacceptabilă – solicită includerea în acord a unor posibile desfăşurări de trupe prin rotaţie sau de forţe de sprijin în Ucraina în cadrul aşa-numitei „Coaliţii de Voinţă”, forţe care să nu fie sub comandă NATO, dar avioanele desfăşurate în Polonia să fie plasate sub comanda Alianţei.
Planul american conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie, o abordare inacceptabilă pentru europeni, care cer ca Rusia să plătească Ucrainei toate daunele provocate de război şi activele sale îngheţate în Occident să rămână blocate până la plata integrală a unor asemenea compensaţii.
Editor : A.R.
