Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege inițiat de Alina Gorghiu care modifică Legea pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și completează Codul penal. Printre măsurile noi ar fi faptul că ordinul de protecție e prelungit automat până la soluționarea cererii în primă instanță, plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică, iar retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie.
„În situația înaintării ordinului de protecție provizoriu, durata inițială pentru care a fost dispus se prelungește, de drept, până la soluționarea în primă instanță a cererii pentru emiterea ordinului de protecție. Procurorul comunică acest lucru de îndată unității de poliție care a înaintat ordinul de protecție provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia”, prevede proiectul inițiat de deputata PNL Alina Gorghiu, semnat de mai mulți parlamentari liberali.
Actul normativ mai urmărește descurajarea faptelor de violență domestică, majorând limitele de pedeapsă în cazul agresorilor care recidivează.
„Dacă faptele sunt săvârșite de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de încălcare a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție sau prin ordinul de protecție provizoriu, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate”, mai arată propunerea legislativă.
Proiectul mai spune că, „la expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei protejate i-ar fi puse în pericol”.
Citește și: Femeile cu ordin de protecție, victime ale violenței domestice, ar putea face terapie gratuită. Proiect în Parlament
Inițiatoarea proiectului Alina Gorghiu a explicat, într-un comunicat de presă, că această lege aduce o serie de schimbări majore, fiecare răspunzând unor vulnerabilități reale constatate în practică:
- „Ordinul de protecție provizoriu e automat prelungit până la soluționarea cererii în primă instanță.
Până acum, ordinul provizoriu expira după 5 zile, lăsând victimele într-un gol de protecție periculos. Noua lege îl prelungește automat până la decizia primei instanțe, asigurând continuitatea protecției și eliminând intervalele în care agresorul putea reveni.
- Mai multe instituții pot depune cererea de ordin de protecție în numele victimei.
Procurorul, autoritățile locale cu atribuții în protecția victimelor și furnizorii acreditați de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecție. Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situațiile de risc major.
- Instanța este obligată să evalueze riscul chiar și în lipsa raportului serviciului de probațiune.
Judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situațiile în care ordinele de protecție erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deși riscul era evident.
- Victima nu mai poate fi presată să renunțe la cererea de protecție atunci când aceasta a fost depusă de instituții.
Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunțe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului și întrerupe repetitivul ciclu violență–renunțare–reviolentare.
- Plângerea penală NU mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică”.
Citește și: „Violența ne sărăcește, sărăcia generează violență”. Cum se pierd miliarde și de ce e România vulnerabilă
Ea a adăugat că cea mai importantă schimbare este că retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe (art. 193 și 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie.
Gorghiu a spus că în multe situații „renunțarea” este impusă prin presiune, intimidare sau dependență, iar ani la rând, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului.
Deputata PNL a mai precizat că „sistemul rămânea «orb» la istoricul agresorului și repetitivitatea abuzului”, iar „peste jumătate dintre plângerile pentru violență domestică sunt retrase, lăsând agresorii «curați în acte» și victimele fără protecție.
Citește și: Violența online împotriva femeilor crește alarmant în Europa. Avertisment ONU: Este „o oglindă a societății”
Noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz și să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu.
- Completarea Codului penal pentru un cadru legislativ coerent
Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 al Codului penal, violența domestică este tratată clar ca o problemă de siguranță publică, nu un conflict privat.
„Sper ca această lege să ofere protecția reală de care victimele au nevoie”, a conchis fosta ministră a Justiției.
Pe 27 octombrie 2025, Senatul a adoptat inițiativa legislativă, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaților a fost decizional. Astfel, legea merge la promulgare.
De la începutul anului până în luna noiembrie au fost 51 de cazuri de femicid în România.
Citește și: Digi24 vă arată, pas cu pas, ce se întâmplă într-un centru de monitorizare a agresorilor când o femeie e în pericol
Editor : Ana Petrescu
