Peste 136.000 de muncitori din afara UE lucrează legal în România, cei mai mulți în construcții, HoReCa și industrie, atrași de salarii mai mari și de accesul mai facil la piața muncii, comparativ cu Vestul Europei, arată un raport al Consiliului Economic și Social (CES). Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, pentru Digi24.ro, că acești lucrători au devenit „o plasă de salvare” pentru economia românească, dar, fără o strategie clară de integrare, fenomenul poate genera presiuni sociale și economice pe termen mediu și lung.
Potrivit datelor oficiale, cei mai mulți muncitori non-UE vin din Nepal, cu peste 45.000 de persoane, urmați de Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India, iar aproximativ două treimi dintre ei locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj.
Fenomenul este alimentat de două realități paralele: pe de o parte, salariile din România sunt semnificativ mai atractive decât cele din țările de origine ale acestor lucrători, iar pe de altă parte, procedurile de obținere a vizelor și avizelor de muncă sunt mai accesibile decât în statele din Europa de Vest, ceea ce transformă România într-o veritabilă poartă de acces către Uniunea Europeană.
Motivul principal pentru această migrație este economic: firmele românești îi angajează masiv pentru a suplini o lipsă acută de forță de muncă, în condițiile în care tot mai mulți români refuză anumite tipuri de joburi sau aleg să muncească în străinătate.
Vezi raportul complet aici.
Cine sunt, de fapt, muncitorii străini care vin în România
Datele arată că aproximativ 64% dintre permisele de ședere acordate cetățenilor din afara UE sunt emise în scop de muncă, ceea ce face ca România să fie una dintre puținele țări din Uniunea Europeană unde doi din trei străini ajung în principal pentru a munci.
Majoritatea covârșitoare a acestor persoane, în jur de 93%, se află la vârsta activă, între 18 și 64 de ani, iar structura pe gen este una dezechilibrată: aproximativ trei sferturi sunt bărbați, concentrați în special în domenii precum construcțiile, industria și agricultura, în timp ce femeile sunt tot mai prezente în HoReCa, servicii și zona de îngrijire.
Din punct de vedere economic, Adrian Negrescu a explicat pentru Digi24.ro că dimensiunea reală a fenomenului este adesea distorsionată de percepția publică.
„Nu putem vorbi de un fenomen decât din prisma impactului mediatic. Este adevărat că numărul muncitorilor străini a crescut în ultimii ani, însă este relativ scăzut raportat la dimensiunea economiei și la necesarul de forță de muncă, mai ales calificată, din România. Muncitorii străini sunt mai vizibili pentru că lucrează, în general, în servicii, HoReCa și construcții”, a declarat acesta.
Unde lucrează și de ce sunt vitali pentru unele sectoare
Creșterea numărului de muncitori străini este vizibilă mai ales în sectoarele cu cel mai mare deficit de personal.
În construcții, numărul angajaților non-UE a crescut de peste trei ori față de 2019, iar în industria ospitalității creșterea a fost și mai accelerată.
Practic, hotelurile și restaurantele au ajuns să depindă în mod structural de această forță de muncă. Adrian Negrescu a transmis că acesta este, de fapt, marele câștig pentru economie.
„Marele câștig pentru economie este dat de faptul că, până la urmă, țin în activitate o mulțime de business-uri, mai ales din HoReCa, care altfel s-ar fi închis din cauza lipsei de personal. La fel în construcții, acolo unde avem o criză puternică de salariați, iar muncitorii străini vin să acopere acest deficit”, a transmis analistul.
Contribuția lor nu se vede doar în activitatea firmelor, ci și în bugetul statului.
Prin taxele salariale, prin consum și prin faptul că prestează munci care altfel nu ar fi acoperite, muncitorii străini aduc anual la buget sume de ordinul sutelor de milioane de euro, potrivit explicațiilor oferite de Adrian Negrescu.
Partea nevăzută: datorii, dependență și risc de exploatare
Dincolo de beneficiile economice, raportul Consiliului Economic și Social scoate la iveală o realitate mai puțin vizibilă.
Mulți dintre acești muncitori ajung în România deja împovărați de datorii, contractate în țările de origine pentru a plăti comisioane către agenții de recrutare și costuri de deplasare.
Această presiune financiară îi face să accepte mai ușor ore suplimentare neplătite, posturi sub nivelul de calificare sau chiar condiții de muncă sub standardele promise.
Un alt factor de vulnerabilitate este dependența juridică totală față de angajator.
Avizul de muncă este emis pe numele unui singur angajator, iar dacă relația de muncă se rupe, lucrătorul riscă nu doar să rămână fără venit, ci și să-și piardă statutul legal.
Barierele de limbă și lipsa informațiilor clare despre drepturile lor fac ca abuzurile să fie mai greu de reclamat și mai greu de sancționat.
Discursul public și riscurile sociale pe termen lung
Studiul CES arată că discursul instigator la ură împotriva migranților a crescut puternic în mediul online, unde majoritatea comentariilor analizate pe platforme precum TikTok și Facebook au un ton negativ sau discriminatoriu.
Acest lucru afectează direct integrarea migranților, le reduce încrederea în autorități și îi face mai vulnerabili.
Adrian Negrescu a avertizat că, pe termen mediu și lung, România nu este imună la problemele cu care se confruntă deja statele din vestul Europei.
„Dacă vom continua să aducem străini în economie fără să avem o strategie concretă de absorbție a acestora, riscăm să ne trezim cu probleme sociale majore. Există întotdeauna un pericol ca această forță de muncă să genereze probleme sociale, să contribuie la un climat de insecuritate publică, să transforme cartierele marilor orașe în adevărate ghetouri, așa cum se întâmplă, de exemplu, în Paris”, a transmis analistul pentru Digi24.ro.
Criza demografică împinge România spre importul de forță de muncă
Pe fondul declinului demografic accelerat, fenomenul nu pare a fi unul temporar. Dimpotrivă, Adrian Negrescu este de părere că România este, practic, împinsă de realitate către importul de forță de muncă.
„România va trece, în anii următori, printr-o uriașă criză demografică, odată cu ieșirea la pensie a celor născuți în anii ’60-’70. Presiunea pe piața muncii va fi uriașă. Cum este puțin probabil ca românii plecați în străinătate să se întoarcă, iar sporul natural nu are șanse reale să crească, importul de muncitori străini devine singura soluție fezabilă în următorii 10–15 ani”, a explicat acesta.
În contextul actual, atât raportul CES, cât și mesajul transmis de Adrian Negrescu converg spre aceeași concluzie: România are nevoie urgentă de o strategie clară, coerentă și pe termen lung de integrare a muncitorilor străini.
Nu doar pentru a preveni abuzurile și tensiunile sociale, ci și pentru a transforma această migrație într-o soluție reală la criza demografică și a forței de muncă.
„Guvernul trebuie să gândească un plan de absorbție socială a acestor oameni, să-i ajute să se integreze, să rămână aici, să-și construiască un viitor și să contribuie pe termen lung la societatea românească, nu doar ca forță de muncă temporară”, a concluzionat Adrian Negrescu pentru Digi24.ro.
