Autorităţile ruse trebuie să sporească numărul de oameni care se identifică drept ruşi şi care vorbesc limba rusă în părţile din Ucraina anexate ilegal de Rusia după invazia Rusiei din 2022, potrivit unui document semnat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Documentul, publicat marţi, cu titlul „Strategia de politică naţională a Rusiei până în 2036”, apare ca fiind un decret semnat de Putin şi face apel la luarea de măsuri pentru a se asigura că 95% din populaţia ţării se identifică drept rusă până în 2036, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Legăturile îndelungate dintre Rusia şi Ucraina, încă dinaintea erei sovietice, s-au tradus prin faptul că unii ucraineni au simpatizat în mod tradiţional cu Rusia şi majoritatea vorbesc ambele limbi. Dar, de la invazie, orice astfel de simpatie a dispărut, iar sondajele arată că utilizarea limbii ruse a suferit un declin semnificativ.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că Kievul este pregătit să facă să avanseze un plan susţinut de SUA pentru a pune capăt celui mai letal şi mai devastator conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Ucraina este însă precaută că ar putea fi forţată să accepte un acord în mare parte pe baza condiţiilor ruseşti, inclusiv concesii teritoriale.
Putin a lansat invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, spunând că scopul este „demilitarizarea şi denazificarea” acestei ţări şi eliberarea vorbitorilor de limbă rusă din est de ceea ce Kremlinul a numit discriminare flagrantă.
În numai şase luni, regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie au fost încorporate ilegal în Rusia, cu toate că Moscova nu are control militar deplin asupra lor, aminteşte Reuters.
Termen-limită: 2036
Documentul, care urmează să intre în vigoare în ianuarie, prevede că asigurarea controlului asupra regiunilor estice „a creat condiţii pentru restabilirea unităţii teritoriilor istorice ale statului rus”.
Este vital – se arată în document – „să se adopte măsuri suplimentare pentru a consolida identitatea civică rusă în general”, să se consolideze utilizarea limbii ruse şi să se acţioneze împotriva „eforturilor statelor străine neprietenoase de a destabiliza relaţiile interetnice şi interconfesionale şi de a crea o divizare în societate”.
„Rezultatele implementării acestei strategii vor fi evaluate prin monitorizarea realizării următorilor indicatori ţintă până în 2036: nivelul identităţii civice ruse generale (conştiinţa de sine civică) – nu mai puţin de 95%”, se arată în decret.
De multă vreme Putin pune la îndoială faptul că identitatea istorică a Ucrainei ar fi distinctă de cea a Rusiei, aminteşte Reuters.
Şi, pe lângă obiecţiile la adresa extinderii NATO spre est începând cu anii 1990, preşedintele rus a făcut din apărarea vorbitorilor de limbă rusă şi reunificarea cu zone considerate istoric ruseşti un element cheie al „operaţiunii militare speciale” a Moscovei în Ucraina, adaugă agenţia de presă britanică.
Ucraineana a fost singura limbă de stat în Ucraina de la prăbuşirea conducerii sovietice în 1991 şi de la obţinerea independenţei, dar autorităţile de la Kiev neagă orice idee că vorbitorii de limbă rusă au fost supuşi discriminării.
Rusia susţine că ideologia neonazistă a pătruns în viaţa publică ucraineană de când o revoltă publică din 2014 l-a forţat pe preşedintele de la acea vreme, prietenos cu Rusia, să fugă din ţară.
Editor : B.P.
