Având în vedere că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar uriaș în următorii doi ani, Comisia Europeană a propus utilizarea a 185 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a garanta un împrumut fără dobândă acordat Kievului, anunță France24. Însă Belgia, statul gazdă al casei de compensare care deține fondurile înghețate, ezită din teama de a se confrunta cu represalii din partea Moscovei, legale sau de altă natură. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a declarat că vede drept „fundamental greșită” propunerea Comisiei Europene de a acorda Ucrainei împrumuturi pentru reparații, garantate cu active rusești înghețate, anunță European Pravda.
Ucraina se confruntă cu o iarnă grea, iar altele vor urma probabil. În următorii doi ani, țara devastată de război se confruntă cu un deficit bugetar de 65 de miliarde de dolari, potrivit celor mai bune estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI).
Aproape două treimi din bugetul limitat al țării este alocat în prezent finanțării a ceea ce a devenit un război de uzură pentru a opri avansul Rusiei. Nevoile zilnice ale cetățenilor ucraineni – inclusiv plata pensiilor și a salariilor din sectorul public – sunt acoperite în mare parte de ajutorul extern din partea aliaților occidentali.
De la revenirea președintelui Donald Trump la putere în ianuarie, SUA – fostul principal susținător al Ucrainei – nu a alocat niciun fond nou pentru Ucraina, forțând Europa să se grăbească să umple golul atât în ceea ce privește ajutorul militar, cât și cel umanitar. Și, deși Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina odată cu începerea următorului buget al UE în 2028, găsirea de soluții pentru a menține fluxul de bani către Kiev până atunci nu a fost ușoară, remarcă jurnaliștii France24.
Ceea ce ne aduce la problema de 300 de miliarde de dolari. De ani de zile, banca centrală a Rusiei și-a investit rezervele valutare în străinătate în obligațiuni și alte titluri de valoare. Aceste active sunt acum înghețate în bănci și case de compensare din Europa și din afara acesteia, imobilizate în urma sancțiunilor occidentale de la începutul invaziei rusești pe scară largă în 2022.
De atunci, Europa a fost divizată în privința modului în care ar trebui gestionate aceste fonduri. Franța și Germania au refuzat să dea curs solicitărilor repetate ale administrației Biden, Poloniei și statelor baltice și nordice de a confisca aceste active pentru a finanța lupta Ucrainei împotriva Rusiei.
Fiind proprietate de stat, aceste active – pe care Rusia le deține în continuare, chiar dacă nu le poate atinge – sunt imune la confiscare în conformitate cu dreptul internațional. Moscova a clarificat că va iniția imediat acțiuni legale împotriva oricărei astfel de exproprieri, confiscând probabil suma necunoscută de active occidentale pe care Rusia le-a înghețat ca represalii.
Parisul și Berlinul și-au exprimat, de asemenea, temerea că confiscarea unilaterală a unor active suverane în valoare de sute de miliarde de euro ar putea speria investitorii de pe piețele financiare europene.
Însă, pe măsură ce presiunea pentru strângerea de fonduri pentru Ucraina crește, Comisia Europeană a găsit o soluție – un așa-numit împrumut de reparații care ar permite blocului să împrumute Ucrainei aproximativ 140 de miliarde de euro fără a confisca direct fondurile înghețate, potrivit acesteia.
Este o propunere concepută în mod explicit pentru a ocoli impasul juridic al confiscării directe, a susținut Nicolas Veron, cercetător principal la grupul de reflecție Bruegel din Bruxelles și la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.
„Împrumutul pentru reparații este o soluție financiară foarte elegantă – rezolvă multe probleme deodată”, a spus el. „Iar una dintre caracteristicile cheie ale acestei construcții este că nu afectează deloc activele rusești imobilizate la Euroclear.”Din activele înghețate ale băncii centrale rusești, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, cea mai mare parte se află în Europa – inclusiv aproximativ 185 de miliarde de euro la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles.
Din ceea ce știm despre propunere, Euroclear ar fi obligată să acorde UE un împrumut fără dobândă echivalent cu valoarea activelor înghețate, din care cea mai mare parte s-a transformat în numerar. Din cei 185 de miliarde de euro, aproximativ 45 de miliarde ar fi probabil utilizați pentru a rambursa banii pe care țările UE și aliații lor din G7 i-au împrumutat deja Ucrainei, finanțați din dobânzile obținute din aceste fonduri înghețate.
Restul ar fi împrumutat Kievului, care, în conformitate cu termenii împrumutului, nu ar fi obligat să îl ramburseze până când nu ar primi despăgubiri de la Moscova pentru devastarea provocată de invazia rusă – „reparațiile” care dau numele împrumutului. Până atunci, activele ar rămâne – așa cum sunt acum – în afara sferei de influență a Moscovei.
„Împrumutul pentru reparații nu confiscă acești bani și nici nu amenință cu confiscarea lor”, a spus Veron. „Prin urmare, nu are niciun impact asupra proprietăților rusești – chiar și așa, desigur, se bazează pe ideea că acești bani vor rămâne imobilizați”.
Nu toată lumea este convinsă de această soluție financiară. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului UE, Antonio Costa, văzută de Financial Times, directorul executiv al Euroclear, Valérie Urbain, a avertizat că investitorii – și Rusia – ar putea considera în continuare împrumutul forțat ca fiind „echivalent cu confiscarea”.
În calitate de stat gazdă al Euroclear, Belgia a susținut că ar fi în prima linie a oricărei represalii rusești – legale sau de altă natură.
La ultimul summit al blocului, din octombrie, prim-ministrul belgian Bart De Wever a refuzat să accepte planul, cu excepția cazului în care restul blocului ar fi fost de acord să împărtășească riscul juridic și financiar. Blocul urmează să se reunească din nou la Bruxelles, pe 18 decembrie.
Alexander Kolyandr, analist financiar și cercetător senior la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, a declarat că riscurile atât pentru Belgia, cât și pentru Euroclear sunt reale.
„Ei sunt îngrijorați că, dacă Rusia va riposta și va naționaliza contul Euroclear din Rusia, acest lucru ar putea crea o penurie de capital pe care guvernul belgian ar fi obligat să o acopere – deci există și un risc financiar”, a spus el. „Dacă Rusia confiscă contul Euroclear din Moscova, este posibil ca clienții Euroclear, clienții occidentali care au investit în active rusești și care acum își văd activele înghețate, să încerce să dea în judecată Euroclear și să solicite despăgubiri.
Și, în cele din urmă, când toate aceste lucruri se vor întâmpla, Euroclear se teme – și cred că este o teamă rezonabilă – că clienții lor își vor muta afacerile în altă parte. La presiunea cu care se confruntă UE se adaugă riscul ca Europa să nu fie singura putere care are ochii pe fondurile înghețate.
O propunere de pace în 28 de puncte pentru războiul din Ucraina, susținută inițial de SUA, solicita ca 100 de miliarde de dolari din activele rusești să fie canalizate către reconstrucția Ucrainei condusă de SUA – investiții pentru care Washingtonul ar primi 50% din profituri. Europa, la rândul său, ar trebui să contribuie cu 100 de miliarde de dolari din fondurile proprii pentru a egala investiția.
Un risc mai concret este posibilitatea ca statele membre ale UE să fie responsabile în final de rambursarea integrală a împrumutului de 140 de miliarde de euro pentru „reparații”, în cazul în care Rusia ar refuza să plătească daunele de război. Deși acest împrumut nu va apărea în bugetele naționale, statele membre ale UE vor fi responsabile între ele de garantarea împrumutului.
Veron a afirmat că faptul că țările europene s-ar putea vedea obligate să ramburseze împrumutul a constituit un puternic stimulent pentru blocul comunitar să facă tot ce îi stă în putință pentru a determina Rusia să plătească despăgubiri Kievului.
„Dacă Rusia plătește reparațiile, bine, Euroclear va fi rambursat cu suma reparațiilor rusești”, a spus el. „Dacă Rusia nu va plăti despăgubirile din orice motiv, atunci situația este totuși gestionabilă, deoarece Euroclear va fi rambursat – având în vedere că garanțiile furnizate de statele membre participante la împrumut vor fi activate.
„În acest scenariu, da, statele membre vor trebui să plătească pentru a rambursa Euroclear, dar acest lucru va face parte din soluționarea mai amplă a conflictului dintre Ucraina și Rusia”, a spus el.Von der Leyen a declarat miercuri că nu crede că publicul european va fi lăsat să suporte singur povara, fără a da mai multe detalii. Ea a spus că executivul său se pregătește să prezinte un text juridic care să prezinte propunerea.
„Pentru a fi foarte clară – nu văd niciun scenariu în care contribuabilii europeni să plătească singuri factura”, a spus ea. Planul depinde, de asemenea, de menținerea înghețării activelor rusești.
Kolyandr a afirmat că, deși UE dispune de alte modalități de a strânge fonduri pentru Ucraina, niciuna dintre acestea nu este lipsită de controverse.
„Pe termen scurt, Europa poate utiliza fondul Uniunii Europene, dar acest lucru ar putea întâmpina opoziția altor țări, deoarece acești bani erau destinați proiectelor de infrastructură și investiții”, a afirmat el. „De asemenea, poate contracta datorii, fie ca uniune – ceea ce mă îndoiesc –, fie ca stat național. Dar acest lucru ar fi dificil din punct de vedere politic, deoarece, de fapt, asta înseamnă că alegătorii și contribuabilii europeni ar fi obligați să plătească pentru asta.
”Indiferent de forma pe care o va lua propunerea finală, Kolyandr a afirmat că eforturile UE de a ajunge la un acord privind o cale comună de urmat riscă să lase Ucraina expusă. „Să spunem lucrurilor pe nume, dacă nu reușesc să rezolve problema activelor rusești, ar fi un dezastru major”, a spus el.
„Pentru că Ucraina are nevoie de bani – atât pentru bugetul său, cât și pentru operațiunile militare. Când Statele Unite au închis carnetul de cecuri, Europa și FMI au rămas principalii creditori. Iar FMI nu vrea să meargă mai departe până nu va avea claritate cu privire la modul în care Europa va scoate banii”.
Editor : C.A.
