În ultimii ani, inteligența artificială (AI) a devenit una dintre cele mai dinamice și discutate tehnologii din domeniul medical. De la algoritmi care pot analiza imagini radiologice în câteva secunde, până la modele care interpretează date genetice complexe, tehnologiile bazate pe AI cresc acuratețea diagnosticelor, contribuie la personalizarea tratamentelor și duc la un act medical mai sigur. Început în sistemele medicale performante din Europa de Vest și SUA, trendul de a folosi AI în practica clinică începe să accelereze și în Europa Centrală și de Est. La nivel local, investițiile în tehnologii inovative și în construirea unei expertize solide, precum cele derulate în mod susținut de MedLife, reflectă maturizarea pieței medicale din România și dorința de a aduce standardele locale la același nivel cu cele din centrele occidentale.
Contrar temerilor populare, rolul real al inteligenței artificiale nu este acela de a înlocui medicul, ci de a-i extinde capacitatea de analiză, de a-l sprijini în luarea unor decizii bazate pe dovezi și de a-i oferi mai mult timp pentru pacient.
„Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei AI prezintă oportunități fără precedent de revoluționare a asistenței medicale, făcând-o mai eficace, mai accesibilă și mai sustenabilă din punct de vedere economic”, se arată într-un document al Comisiei Europene. Uniunea Europeană investește masiv în digitalizarea sănătății, dar și în măsuri care să asigure utilizarea responsabilă, etică și sigură a AI.
De altfel, Mihai Marcu, CEO al Grupului MedLife, amintea că „genetica și inteligența artificială vor transforma medicina viitorului, iar MedLife își propune să fie în avangarda acestei schimbări. (…) Pacientul român al anului 2030 va fi diferit, va fi mai informat, iar capacitatea lui de a-și monitoriza sănătatea va fi, sperăm noi, superioară chiar și unor țări mai dezvoltate economic.”
Un posibil răspuns la criza în sănătate
Luna trecută, Comisia Europeană a lansat două strategii care să accelereze utilizarea AI în industria și știința din UE, inclusiv în domeniul medical. Strategiile includ de la măsuri pentru atragerea oamenilor de știință de top și încurajarea cercetărilor pe tema AI, până la dublarea, la o valoare de peste 3 miliarde de euro, a investițiilor anuale în domeniul AI ale programului Horizon Europe.
La nivelul UE, inteligența artificială este văzută drept una dintre soluțiile la criza cu care se confruntă sistemul medical. „Proporția populației cu vârsta de peste 65 de ani a crescut de la 16% în 2000 la peste 21% în 2023, iar prognozele indică o creștere suplimentară până la aproape 30% până în 2050. Având în vedere că 40 % dintre cetățenii UE cu vârsta de peste 65 de ani suferă de cel puțin două afecțiuni cronice, această schimbare demografică se va traduce probabil într-o creștere a cererii de servicii medicale”, se arată într-un studiu despre implementare AI în domeniul asistenței medicale, dat publicității de Comisia Europeană (CE) în vara acestui an.
La această provocare se adaugă deficitul de lucrători medicali, dar și „inegalitățile în materie de asistență medicală între țările UE și în interiorul acestora persistă, cu un cost estimat de 980 de miliarde de euro pe an, ca urmare a productivității mai scăzute și a costurilor mai ridicate ale asistenței medicale și ale protecției sociale”.
Proiecte de cercetare de miliarde de dolari
Potrivit datelor CE, între anii 2015 și 2024, au fost finanțate în UE 553 de proiecte de cercetare pe tema AI în domeniul sănătății, majoritatea dintre ele fiind derulate după anul 2019. Totodată, valoarea totală a acestora s-a ridicat la 3,53 de miliarde de euro, cu o medie de 6,73 milioane de euro pe proiect.
Rolul AI în imagistica medicală: „excelează la analizarea datelor imagistice complexe”
„Dispozitivele cu inteligență artificială sunt deosebit de utile pentru sarcinile de diagnostic, deoarece excelează la analizarea datelor imagistice complexe pentru a detecta anomalii cu o precizie ridicată”, se arată în cercetarea Comisiei Europene. Atât în SUA, cât și în UE majoritatea dispozitivelor bazate pe AI sau machine learning sunt încadrate la risc scăzut sau mediu, „ceea ce indică faptul că, în operațiile și intervențiile cu grad mai mare de risc, componenta umană este încă predominantă”, scriu autorii studiului.
AI a demonstrat capacitatea de a îmbunătăți acuratețea şi eficiența interpretării imaginilor radiologice (radiografii, CT, RMN). O serie de rapoarte vorbesc despre utilizarea AI în screening-ul radiologic și despre eficiența acestora în detectarea anumitor tipuri de cancer, dar și despre impactul lor asupra optimizării tratamentelor. Un raport publicat în anul 2022 a arătat, de pildă, că utilizarea AI în radiologia pediatrică conduce la un diagnostic mai rapid și mai precis și la posibilitatea de a genera un tratament personalizat, dar și la îmbunătățirea fluxurilor de lucru.
Pe piețele mature, există deja sisteme naționale de sănătate publică, precum NHS în Marea Britanie, care adoptă instrumente AI. Vorbim despre introducerea în zeci de centre la nivel național a unor instrumente diagnostic AI pentru imagistică, despre registre care să centralizeze astfel de centre, despre crearea unor parteneriate care să susțină utilizarea la scară largă a AI și machine learning.
Proiect pilot de cercetare dezvoltat în România
Există însă și în România proiecte inovatoare de utilizarea AI în asistența medicală. Cel mai important poate dintre acestea a fost inițiat de MedLife, în vara acestui an. Este vorba despre un proiect pilot de cercetare centrat pe utilizarea AI și Big Data în imagistica medicală, care de o arhivă masivă de imagini RMN, aproape un milion la număr. În cadrul proiectului, o echipă medicală cu experiență a definit, prin consens, ce înseamnă un raport imagistic de calitate superioară.
De unde vine avantajul conferit de AI? În timp ce un radiolog cu experiență vizualizează, poate, 50.000 de investigații în întreaga carieră, algoritmul dezvoltat de MedLife „vede” de 20 de ori mai multe cazuri doar într-o singură etapă de antrenament. Dar, spun reprezentanții companiei, diferența reală nu stă în volum, ci în capacitatea AI-ului de a identifica detalii subtile, invizibile ochiului uman: micro-asimetrii, densități tisulare sau tipare statistice, spun reprezentanții MedLife. Astfel, după ce studiază sute de mii de exemple, algoritmul poate detecta semnele precoce ale unei boli chiar înainte ca ele să devină evidente clinic. Cu o capacitate profundă de analiză, AI devine un instrument de predicție, nu doar de confirmare a diagnosticului.
Medicului îi revine rolul principal
Inteligența artificială aduce „o capacitate supraomenească” de a verifica riguros textul în raport cu mii de reguli și standarde. Însă medicul este cel care are rolul de a privi imaginea, de a face corelațiile clinice, de a înțelege contextul pacientului și de a formula diagnosticul. Doar un medic poate include componenta etică, empatică și multidisciplinară în recomandare. Oricât de valoros ar fi un tool bazat pe inteligența artificială, nu poate oferi discernământ medical. Poate doar să-i dea informații mai bune medicului, pentru decizii mai bune.
Utilizarea inteligenței artificiale în medicină conduce la un diagnostic mai rapid și la un tratament țintit. Însă mai există un avantaj al proiectului derulat de MedLife: crearea unei baze de date, care să permită practicarea în România a unei medicine personalizate, bazate pe dovezi, Acest lucru este extrem de important mai ales în România, unde sistemului medical îi lipsesc niște baze de date bine puse la punct.
Potrivit MedLife, proiectul AI & Big Data deschide noi frontiere în cercetarea medicală din România, prin transformarea informațiilor nestructurate în baze de date accesibile pentru studii epidemiologice, clinice și de sănătate publică.
Imagistica medicală nu este însă singurul domeniu în care AI este utilizată cu succes. În ceea ce privește tratamentul, algoritmii AI din cardiologie pot analiza datele pacienților, inclusiv istoricul medical, informațiile genetice și factorii legați de stilul de viață, ajutând cardiologii să adapteze strategiile de prevenire și tratament la fiecare pacient în parte, îmbunătățind astfel rezultatele, arată Comisia Europeană.
În genetică, modelele AI și machine learning ajută la procesarea şi interpretarea volumelor mari de date, ceea ce duce la identificarea cu mai mare exactitate a predispozițiilor la boală și la personalizarea tratamentului.
„Ne propunem să democratizăm genetica la nivelul abonaților și nu numai, și să oferim acestora informații despre riscurile aferente fiecărei persoane la un nivel nemaiîntâlnit până acum. Astfel, prin investiții strategice și programe inovatoare de testare genetică, deschidem un nou capitol pentru sistemul medical românesc și aducem medicina personalizată mai aproape de pacienți”, a declarat Mihai Marcu, CEO-ul Grupului MedLife.
MedLife: laborator complet automatizat și asistent digital bazat pe AI
Dincolo de AI, un rol foarte important este ocupat și de utilizarea noilor tehnologii, precum automatizarea fluxurilor de lucru sau folosirea de echipamente de ultimă generație. Grupul MedLife a făcut pași importanți în ceea ce privește medicina de laborator, prin proiecte care vin să susțină atât acuratețea actului medical, cât și răspunsul personalizat la nevoile pacienților. Inaugurarea primului laborator complet automatizat din Brașov reprezintă un exemplu concret al acestei direcții: o investiție de peste 2 milioane de euro care a adus tehnologii de ultimă generație, precum linia automată Abbott-GLP, linia de hematologie Sysmex, analizoarele Alinity și modulele de inteligență artificială integrate în fluxul de lucru. Potrivit reprezentanților MedLife, acest ecosistem robotizat (susținut de software middleware pentru gestionarea și validarea proceselor) permite o acuratețe ridicată, un control strict al calității, eliminarea erorilor umane și o eficiență operațională comparabilă cu marile centre internaționale de diagnostic.
Pe lângă automatizarea proceselor de laborator, MedLife a extins, în primăvara acestui an, utilizarea AI și către zona de suport clinic pentru pacienți, lansând primul asistent digital bazat pe inteligență artificială, capabil să analizeze istoricul medical și buletinele de analize pentru a oferi rezumate personalizate și recomandări privind specialitatea medicală potrivită. Asistentul nu pune diagnostice și nu oferă tratament, ci ghidează pacientul într-un mod sigur și responsabil, folosind exclusiv date anonimizate și respectând integral standardele de protecție a informațiilor sensibile.
Direcțiile urmate de MedLife în medicina de laborator urmează trendurile internaționale din țări cu o tradiție medicală solidă. „AI, ca piatră de temelie a Industriei 4.0, este inevitabil legată de viitorul medicinei de laborator. Modelele machine Learning vor oferi beneficii semnificative (…) Cea mai complexă, dar și cea mai satisfăcătoare sarcină în faza postanalitică ar fi îndrumarea în interpretarea sinoptică a rezultatelor testelor, luând în considerare toate datele clinice și de laborator, inclusiv sugestii pentru teste de urmărire”, se arată într-un articol publicat recent în „Journal of laboratory and Precision Medicine”.
Provocările în ceea privește adopția AI
Integrarea inteligenței artificiale în medicină aduce însă nu doar beneficii, ci și provocări complexe, printre care se numără discrepanțele majore de adopție între instituții, regiuni și specialități medicale. Studiile europene arată că multe sisteme de sănătate au dificultăți în a implementa AI din cauza lipsei infrastructurii digitale, a interoperabilității limitate și a resurselor umane insuficient pregătite pentru a utiliza astfel de tehnologii avansate. În paralel, cercetările internaționale avertizează că biasul din date și performanța inegală a algoritmilor pot afecta disproporționat anumite grupuri de pacienți. De asemenea, există riscul ca, odată cu introducerea AI, unele instituții să subdimensioneze resursele medicale umane, mizând excesiv pe tehnologie, se arată într-o cercetare publicată în revista Nature. Literatura medicală subliniază că AI trebuie să rămână un instrument complementar, nu un substitut al expertizei clinice.
Supravegherea umană a AI prevăzută în legislația UE
La 1 august 2024, a intrat în vigoare Legea europeană privind inteligența artificială. Documentul are ca scop promovarea dezvoltării și implementării responsabile a inteligenței artificiale în UE. Sistemele AI precum software-urile destinate utilizării în scopuri medicale trebuie să respecte o serie de cerințe, printre care sisteme de atenuare a riscurilor, seturi de date de înaltă calitate, informații clare pentru utilizatori și supraveghere umană.
Datele disponibile la acest moment arată că inteligența artificială va continua să se dezvolte, iar rolul ei în medicină va deveni tot mai important. Iar puterea sa nu vine din algoritmi care acționează autonom, ci din colaborarea dintre tehnologie și oameni.
Medicul rămâne centrul actului medical, iar AI devine instrumentul care îl sprijină pentru a oferi diagnostic mai rapid, prevenție personalizată și decizii bazate pe dovezi. Iar în România, această transformare este deja în desfășurare, impulsionată de investiții precum cele realizate de MedLife.
Editor : A.D.V.
