România este țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți morți pe șosele, urmată de Bulgaria. În 2024, țara a înregistrat 78 de decese la un milion de locuitori, potrivit Comisiei Europene, iar analistul economic Costin Ciora a atras atenția că pierderile nu înseamnă doar statistici în rapoarte, ci costuri sociale uriașe, evaluate la miliarde de euro anual. „Costul accidentelor rutiere în România depășește 3 miliarde de euro numai din decese și peste 1 miliard de euro din răniții grav”, a explicat acesta pentru Digi24.ro, subliniind că impactul real este „mult mai greu de estimat”.
Dincolo de tragediile individuale, cifrele au implicații economice directe atât pentru bugetul public, cât și pentru societate.
Analistul economic Costin Ciora a explicat pentru redacția Digi24.ro dimensiunea reală a problemei:
„Potrivit estimărilor Eurostat, accidentele rutiere generează Uniunii Europene pierderi de aproximativ 2% din PIB, adică aproape 180 de miliarde de euro. La nivel macro, această valoare este de două ori mai mare decât bugetul anual al UE.”
România este una dintre țările care generează cel mai mare impact financiar prin accidente rutiere. În 2023, peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața pe drumuri, iar pierderea lor nu înseamnă doar despăgubiri sau costuri medicale, ci și pierderea potențialului economic pe termen lung.
„Acest lucru se traduce într-un cost social de peste 3 miliarde de euro numai din decese, la care se adaugă peste 1 miliard de euro pentru răniții grav”, a precizat Ciora.
Într-o intervenție telefonică la Digi24, șeful Direcției de Poliție Rutieră, comisarul-șef Bogdan Oproiu, a transmis că în primele nouă luni din 2025, pe drumurile publice din România s-au produs 2.939 de accidente grave, soldate cu decesul a 940 de persoane și rănirea gravă a altor 2.352.
„Se pare că, ușor-ușor, prin politica pașilor mărunți, siguranța rutieră în România a crescut”, a spus acesta.
CITEȘTE ȘI: VIDEO România, pe primul loc în UE la accidentele rutiere mortale. Șeful Direcției de Poliție Rutieră: „Totul pleacă de la educație”
Costul unei vieți în statistici: peste 2 milioane de euro
Valoarea economică a unei vieți pierdute într-un accident rutier poate părea dificil de cuantificat, însă instituțiile publice sunt obligate să o estimeze. Conform metodologiei stabilite prin lege, Autoritatea Rutieră Română a calculat costul social mediu al accidentelor fatale și grave. Rezultatele arată dimensiunea impactului:
-Un accident mortal costă, în medie, 2,32 milioane de euro;
-Un rănit grav implică un cost social de peste 325.000 de euro.
Aceste valori includ tratamentul medical, pierderea productivității, cheltuielile administrative, daunele materiale și costurile umane, adesea incalculabile.
Costin Ciora a atras atenția asupra unui aspect esențial pe care cifrele nu îl pot surprinde complet:
„Printre cei decedați sunt oameni care ar fi putut contribui prin inovație, educație, antreprenoriat. Aceste pierderi sunt imposibil de estimat, dar impactul lor social rămâne uriaș.”
De ce mor mai mulți oameni în trafic atunci când economia crește
Pe măsură ce economia crește, oamenii câștigă mai bine și își cumpără mai multe mașini. Traficul devine mai aglomerat, vitezele cresc, iar infrastructura nu reușește să țină pasul.
În loc să scadă, numărul accidentelor crește în această fază, pentru că dezvoltarea economică este mai rapidă decât dezvoltarea drumurilor și a sistemelor de siguranță rutieră.
„Potrivit unui studiu, creșterea veniturilor duce la mai multe mașini, într-un ritm pe care infrastructura nu îl poate urma. De aceea România se află încă în partea ascendentă a curbei accidentelor: mai multă dezvoltare înseamnă, paradoxal, mai multe accidente”, a explicat analistul economic Costin Ciora.
Studiul menționează și un prag de inflexiune: „În jurul valorii de 15.000 de dolari PIB pe cap de locuitor, relația se inversează. Dincolo de acest nivel, pe măsură ce veniturile cresc, numărul accidentelor începe să scadă.”
România este chiar în această zonă vulnerabilă. Ciora a subliniat că „în studiul din 2016, România era sub pragul de maturitate rutieră. Creșterea economică a dus la mobilitate mai mare și mașini mai puternice, dar infrastructura nu a ținut pasul, iar rezultatul a fost creșterea accidentelor și a mortalității.”
Abia după acest prag investițiile devin eficiente, iar siguranța rutieră începe să crească.
Țările nordice au depășit etapa. România este încă în drum spre ea.
De la costuri la soluții: unde trebuie intervenit
Pentru a reduce pierderile umane și costurile economice, măsurile esențiale sunt deja cunoscute și dovedite: infrastructură modernă, monitorizare automată, educație rutieră permanentă și politici publice coerente. Ciora a sintetizat problema în logica unui sistem economic:
„Dacă avem o problemă, costurile cresc: crește nevoia de infrastructură, crește presiunea pe sistemul medical, crește necesitatea programelor de educație rutieră. Investițiile în siguranță nu sunt o cheltuială, ci o economie pe termen lung.”
România plătește anual miliarde pentru accidente. „O parte din aceste costuri, direcționate în autostrăzi, radare fixe, piste sigure și educație rutieră, ar putea salva vieți și bani, într-o economie care deja suferă”, a conchis acesta.
