Când talibanii s-au întors la putere în 2021, multe guverne au rupt legăturile diplomatice cu noul guvern de la Kabul. În ultimele luni, însă, regimul islamist din Afghanistan a început să iasă din izolare: talibanii sunt recunoscuți acum de Rusia, au primit vizita ministrului chinez de externe, au trimis diplomați în Europa și au fost chiar lăudați de Statele Unite pentru operațiunile lansate împotriva militanților Isis-Khorasan.
În luna octombrie, Amir Khan Muttaqi, ministrul de externe taliban al Afghanistanului, a vizitat seminarul islamic Darul Uloom din orașul indian Deoband.
„Viitorul relațiilor India-Afghanistan pare unul foarte strălucit”, a spus Muttaqi, care a avut nevoie de o derogare pentru a vizita India din cauza sancțiunilor impuse împotriva sa de Consiliul de Securitate al ONU.
Primirea călduroasă de care s-a bucurat Muttaqi în India – prima vizită a unui oficial important al talibanilor în străinătate de când grupul s-a întors la putere – este unul dintre semnele cele mai clare că lumea a început să îi accepte pe talibani.
Guvernul de la Kabul speră că toate progresele obținute în ultimul timp pe plan internațional vor aduce, într-un final, investiții și ajutoare economice de care țara – una dintre cele mai sărace din lume – are mare nevoie.
Actualul regim taliban nu este cu nimic diferit de cel care a condus timp de cinci ani țara, înainte de invazia trupelor americane în 2001, potrivit lui Stanly Johny, co-autorul cărții „The Comrades and the Mullahs: China, Afghanistan and the New Asian Geopolitics”. „Dar realitățile interne și regionale ale Afghanistanului s-au schimbat.”
Pakistanul amenință să invadeze Afghanistanul cu forțe terestre
Spre deosebire de anii ’90, atunci când forțe susținute de India, Iran și Rusia luptau contra talibanilor, „de această dată, nu există nicio opoziție armată organizată în Afghanistan”, a mai spus Johny pentru Financial Times.
„Talibanii controlează aproape întreaga țară. Puterile regionale nu sunt interesate să susțină o opoziție care este inexistentă”, potrivit expertului în relații internaționale din India.
Ceea ce este cel mai surprinzător este că talibanii au început să refacă legăturile diplomatice ale Afghanistanului cu restul lumii chiar în momentul în care se află într-o dispută aprigă cu singura țară care i-a susținut până nu demult: Pakistan.
Islamabadul i-a acuzat pe talibani că îi susțin pe militanții din vestul Pakistanului, care au lansat atacuri anul acesta în care au fost ucise peste 1.700 de persoane. Armata Pakistanului a bombardat chiar și capitala, Kabul, și amenință acum să invadeze Afghanistanul cu forțe terestre.
Muttaqi a spus că țara sa nu va accepta o nouă intervenție militară sau prezența unor forțe străine pe teritoriul Afghanistanului, referindu-se la Pakistan și SUA.
În același timp, ministrul de externe al talibanilor a spus că aceștia și-au propus să aibă relații cât mai bune cu toate țările interesate. „Ne dorim relații bune. Lăsăm ușa deschisă pentru discuții cu toată lumea.”
China și Rusia au început să coopereze cu talibanii
Primele două țări importante care au restabilit legăturile cu Afghanistanul condus de talibani au fost China, care a acreditat un ambasador al regimului de la Kabul în ianuarie 2024, și Rusia, care i-a recunoscut oficial pe talibani în iulie.
Ceea ce l-a convins pe Vladimir Putin să refacă legăturile cu regimul de la Kabul a fost războiul Rusiei în Ucraina și nevoia de cooperare în domeniul combaterii terorismului, în special după atacul sângeros din sala de concerte Crocus City Hall de la Moscova, în martie 2024, soldat cu peste 140 de morți.
„Începutul războiului la scară largă cu Ucraina a fost principalul motiv din spatele consolidării rapide a legăturilor, precum și schimbarea de politică externă mai extinsă a Rusiei”, a explicat Nikita Smaghin, un expert rus în politică externă.
China nu a recunoscut oficial guvernul condus de talibani, însă un grup mic de companii miniere chinezești au început să exploreze rezervele de aur, cărbuni și pietre prețioase ale Afghanistanului, în timp ce Beijingul a cerut ca talibanii să poată accesa rezerve valutare înghețate și ajutoare financiare de miliarde de dolari din partea Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional.
Cu toate că multe țări din Occident li se opun în continuare talibanilor, unele guverne au început să își schimbe atitudinea față de Kabul. Printre acestea se numără Norvegia, Elveția, Austria și Germania, una dintre țările care i-au criticat cel mai dur pe talibani pentru felul cum le tratează pe femeile afghane.
„Cel mai rușinos moment din istoria țării noastre”
Talibanii au acum canale de comunicare deschise chiar și cu Washingtonul, cu toate că administrația Trump continuă să critice regimul de la Kabul.
Trump, care a spus că retragerea trupelor americane din Afghanistan a fost „cel mai rușinos moment din istoria țării noastre”, a susținut în luna septembrie că administrația sa „discută acum cu Afghanistan” despre preluarea controlului asupra bazei aeriene Bagram și a amenințat că va acționa contra talibanilor dacă nu vor renunța la fosta bază militară a Statelor Unite.
După ce un cetățean afghan care a lucrat în trecut pentru CIA a împușcat mortal un membru al Gărzii Naționale din SUA, Trump a oprit eliberarea vizelor pentru cetățenii afghani, a promis că „va reexamina fiecare străin care a intrat în țara noastră din Afghanistan” începând din 2021 și a descris țara drept „iadul pe pământ”.
India nu i-a recunoscut oficial pe talibani, dar încearcă să profite de noul conflict dintre Afghanistan și Pakistan, inamicul suprem al Indiei.
„Indienii sunt foarte pragmatici, după ce au realizat că talibanii sunt singurii care contează în Kabul și că nu vor pleca nicăieri”, a spus un diplomat important din Pakistan pentru FT. „Pentru ei, acum, este un fel de ‘inamicul inamicului meu ar putea fi prietenul meu’, iar talibanii profită clar de asta.”
„Problema care va distruge țara din punct de vedere economic, social și politic”
Cu patru ani în urmă, oficialii pakistanezi au sărbătorit în public întoarcerea talibanilor la conducerea Afghanistanului. După o răcire dramatică a relațiilor dintre cele două țări, Pakistanul ia acum în considerare răsturnarea de la putere a grupului.
Atacurile sinucigașe și raidurile lansate de Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), un grup aliat cu talibanii din Afghanistan, și alți militanți care se ascund pe teritoriul țării învecinate au transformat 2025 în cel mai sângeros an pentru forțele de securitate din Pakistan de mai bine de 20 de ani.
Pakistanul a închis granița de 2.600 de kilometri – așa-numita „linie Durand” – cu Afghanistanul și a alungat deja un milion de refugiați afghani de pe teritoriul țării.
În timpul negocierilor de pace care au avut loc în această toamnă, ministrul apărării din Pakistan a amenințat că țara sa îi va „nimici” pe talibani și îi va „împinge înapoi în peșterile unde s-au ascuns”.
În ciuda încercărilor talibanilor de a reface relațiile externe ale Afghanistanului, în realitate, țara lor se apropie tot mai mult de un nou război devastator – de această dată, contra unui fost aliat – iar populația de 44 de milioane de oameni, dintre care două treimi trăiesc în sărăcie, se confruntă cu o criză economică cruntă provocată de izolarea economică și excluderea fetelor și femeilor din economie și educație.
„Aceasta este problema care va distruge țara din punct de vedere economic, social și politic”, a spus și secretarul-general adjunct al ONU, Kanni Wignaraja, referindu-se la încălcarea drepturilor fundamentale ale fetelor și femeilor în Afghanistan.
Editor : Raul Nețoiu
