Deși se învecinează cu Brazilia, Guyana Franceză este un departament al Franței și, totodată, unul dintre cele mai îndepărtate avanposturi ale Uniunii Europene. Aici se află singurul cosmodrom al Agenției Spațiale Europene, un paradis al biodiversității vital pentru planetă și o misiune militară care testează limitele puterii Europei.
Guyana Franceză se află la 7.000 de kilometri de Paris și, deși este aproape la fel de mare ca Portugalia, are o populație de doar 300.000 de oameni. Din punct de vedere administrativ, nu este nicio diferență între Guyana Franceză și Bretania, spre exemplu, însă granița acestei regiuni cu Brazilia este și cea mai lungă graniță terestră a Franței.
Moștenirea colonizării europene a „lumii noi” a făcut ca Franța și Uniunea Europeană să fie implicate direct în soarta unuia dintre locurile cele mai importante pentru biodiversitate de pe întreaga planetă.
În acest colț îndepărtat al UE din Amazon, crizele globale scot în evidență un paradox: un microcosm al eșecului umanității de a gestiona criza climatică și protejarea biodiversității, în ciuda faptului că deținem toate datele necesare pentru a îndeplini această misiune cu succes.
De pe coasta Guyanei Franceze, Agenția Spațială Europeană (ESA) lansează sateliți capabili să monitorizeze încălzirea planetei, distrugerea pădurilor și colapsul ecosistemelor. Dar ceea ce se vede cel mai clar este decalajul dintre ceea ce știm și ceea ce facem.
O operațiune militară de 55 de milioane de euro pe an
Sub coroana arborilor din jungla amazoniană, minele ilegale de aur au declanșat o criză ecologică ce îi otrăvește pe cetățenii francezi. După două decenii și aproape 1 miliard de euro cheltuiți pentru desfășurarea de trupe din Legiunea Străină, Franța nu a putut încă să pună capăt acestor activități, scrie The Guardian.
Principalul obstacol este râul Maroni, care formează granița dintre Guyana Franceză și Surinam.
Mercurul folosit în procesul de extracție al aurului, care a fost interzis încă din 2006 din cauza daunelor neurologice și pagubelor aduse mediului înconjurător, este principala țintă a celor 200 de jandarmi și 600-700 de soldați desfășurați în cadrul unei operațiuni militare controversate de 55 de milioane de euro pe an. Misiunea a fost lansată în 2008 de președintele francez de la acea vreme, Nicolas Sarkozy.
Legionarii, soldații și jandarmii sunt prinși într-un joc interminabil de-a șoarecele și pisica cu grupuri mici de „garimpeiros” din Brazilia – căutători de aur disperați, de cele mai multe ori înarmați, care folosesc cantități enorme de mercur în speranța că, într-o bună zi, vor da lovitura și se vor îmbogăți.
Mai mulți soldați francezi și-au pierdut viața de când Operațiunea Harpie a început în 2008, inclusiv doi soldați într-un conflict cu minerii în 2012 și un altul care a încercat să traverseze o porțiune a râului cu ape repezi anul acesta.
În 2022, jurnalistul Dom Philips de la The Guardian a fost ucis împreună cu Bruno Pereira, un activist care apăra drepturile băștinașilor, în timp ce făceau un reportaj despre mineritul ilegal, braconajul și traficul de droguri din Valea Javari în Amazon.
Suveranitatea este o sabie cu două tăișuri în Amazon
Cosmodromul Kourou din Guyana Franceză a fost folosit pentru a lansa pe orbită telescopul spațial James Webb, pe care astronomii îl folosesc ca să vâneze noi planete.
Suveranitatea este o sabie cu două tăișuri. În Kourou, Franța o invocă atât la nivel național, cât și european, de fiecare dată când un satelit este lansat pe orbită. Pe malurile râului Maroni, același principiu împiedică Franța să rezolve o problemă care se răsfrânge asupra ambelor părți ale graniței.
Pe de altă parte, este Franța – care beneficiază de întreg sprijinul Uniunii Europene – cu adevărat incapabilă să pună capăt unui lanț de aprovizionare care încalcă una dintre granițele țării și le pune în pericol viața cetățenilor ei?
„De o parte, avem un vecin puternic, cooperativ și de partea cealaltă un narco-stat”, a spus Yann Saliou, director adjunct al zonei protejate Parc Amazonien de Guyane, cel mai mare parc național al Uniunii Europene, care se întinde pe o suprafață de 34.000 de kilometri pătrați (mai mult decât întreg teritoriul Belgiei).
Fără cooperarea Surinamului, pentru a pune capăt mineritului ilegal de-a lungul râului Maroni va fi nevoie de plasarea unui jandarm în spatele fiecărui copac, a mai spus Saliou.
Din spațiu, lumea se vede în nuanțe de albastru și verde. De la sol, continuăm să acordăm o valoare uriașă unui metal strălucitor cu o utilitate intrinsecă scăzută, în timp ce suntem incapabili în mod sistematic să protejăm ecosistemele care susțin viața pe Pământ.
Dacă disputele teritoriale de la granița dintre Surinam și Guyana Franceză vor continua să blocheze eforturile desfășurate în zona unui râu care de multe ori este destul de îngust încât poți arunca cu piatra de pe un mal pe celălalt, ce șase sunt ca sateliții aflați la 832 de kilometri altitudine, oricât de preciși ar fi ei, să salveze ceea ce suntem deja în pericol să pierdem?
Editor : Raul Nețoiu
