Furtuna Byron, un puternic sistem ciclonic care de o săptămână a afectat mai multe ţări din sud-estul Europei, a măturat începând de miercuri seara şi teritoriul palestinian de la Marea Mediterană, inundând taberele improvizate şi sporind suferinţa populaţiei strămutate în masă de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas, relatează AFP.
Cu lopeţi în mână, palestinienii încălţaţi cu papuci de plastic şi tricouri subţiri încercau să sape şanţuri în jurul corturilor din cartierul Zeitoun, din oraşul Gaza, o barieră derizorie în faţa ploilor torenţiale care au căzut ore întregi.
În Zeitoun, tabăra amplasată în mijlocul dărâmăturilor are un aspect de coşmar. Sub ploaia torenţială, oceanul de pânză şi prelate s-a transformat într-o mlaştină. Din toate copertinele picură stropi mari. Aşezaţi pe cărămizi puse în noroi, un grup de copii mănâncă direct din oale de tablă în faţa intrării într-un mic adăpost din plastic.
În al-Zawaida, în centrul Fâşiei Gaza, bălţile îi obligă pe oameni să meargă prin apa care le ajunge până la glezne sau să sară de pe o insuliţă de nisip pe alta.
„Noaptea trecută a fost groaznică pentru noi şi pentru copiii noştri din cauza ploilor torenţiale şi a frigului, copiii s-au udat leoarcă, la fel şi păturile şi saltelele. Nu ştiam unde să mergem”, a povestit pentru AFP Souad Mouslim, care locuieşte într-un cort împreună cu familia sa. „Daţi-ne o foaie de cort decentă, pături pentru copiii noştri, haine de îmbrăcat, vă jur, sunt desculţi, nu au pantofi”, imploră ea. „Cât timp vom rămâne aşa? Este nedrept”, spune femeia, ridicând vocea pentru a acoperi zgomotul picăturilor care lovesc prelata.
Potrivit unui raport al ONU, 761 de locuri, care adăpostesc aproximativ 850.000 de persoane strămutate, prezintă un risc ridicat de inundaţii în Fâşia Gaza.
Teritoriul cunoaşte, în general, o perioadă de ploi abundente la sfârşitul toamnei şi în timpul iernii, dar devastarea masivă cauzată de război l-a făcut şi mai vulnerabil.
„Situaţia este disperată”, spune o persoană strămutată, originară din Beit Lahia, din nordul Fâşiei Gaza. „Nici măcar nu putem ieşi să aprindem un foc” pentru a găti sau a ne încălzi, se plânge ea, înainte de a adăuga că oricum nu are nici lemne, nici gaz.
În acest teritoriu cu graniţele închise, unde ajutorul umanitar ajunge în cantităţi insuficiente, potrivit ONU, în ciuda intrării în vigoare a unui armistiţiu la 10 octombrie, penuria împiedică o populaţie deja săracă să facă faţă acestei noi probleme.
În corturi, cei mai norocoşi acoperă podeaua cu prelate sau cărămizi pentru a împiedica nisipul umed să le impregneze lucrurile. Acolo unde se poate, buldozerele continuă să cureţe molozul clădirilor distruse. Mulţi oameni rămân în picioare, la intrarea în adăposturi, pentru că pur şi simplu nu au o suprafaţă uscată pe care să se aşeze.
„Furtuna a avut un impact grav asupra populaţiei, clădirile s-au prăbuşit şi o mare parte din infrastructură a fost distrusă, astfel încât nu mai poate absorbi acest volum important de precipitaţii”, a declarat Mahmoud Bassal, purtătorul de cuvânt al Apărării Civile din Gaza. Această organizaţie, care acordă primul ajutor sub autoritatea Hamas, a afirmat că furtuna a cauzat moartea unei persoane, strivită de un zid care s-a prăbuşit. De asemenea, echipele sale au intervenit după prăbuşirea parţială a trei case în timpul ploilor torenţiale.
Apărarea civilă a avertizat locuitorii care au rămas în locuinţe parţial distruse sau fragilizate de bombardamente că se pun în pericol. „Corturile sunt inutile, ceea ce trebuie furnizat acum sunt adăposturi care pot fi mutate, echipate cu panouri solare, cu două camere, o baie şi toate instalaţiile necesare pentru locuitori. Abia atunci va putea începe reconstrucţia”, a declarat Bassal.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
