Preşedintele SUA, Donald Trump, a invitat zeci de lideri mondiali să se alăture iniţiativei sale „Board of Peace” (Consiliul Păcii), care vizează rezolvarea conflictelor globale, dar diplomaţii spun că aceasta ar putea afecta activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite, relatează Reuters.
În timp ce unii aliaţi tradiţionali ai SUA au răspuns cu prudenţă şi, în câteva cazuri, chiar au respins oferta lui Trump, alţii, inclusiv ţări care au avut mult timp relaţii tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat.
CE ESTE CONSILIUL PĂCII AL LUI TRUMP?
Trump a propus pentru prima dată Consiliul Păcii în septembrie anul trecut, când a anunţat planul său de a pune capăt războiului din Gaza. Ulterior, el a clarificat că atribuţiile Consiliului vor fi extinse dincolo de Gaza pentru a aborda şi alte conflicte din întreaga lume.
Preşedintele SUA va fi primul preşedinte al Consiliului, care va avea sarcina de a promova pacea în întreaga lume şi de a lucra pentru rezolvarea conflictelor, potrivit unei copii a proiectului de statut văzut de Reuters.
Statele membre vor avea un mandat limitat la trei ani, cu excepţia cazului în care plătesc câte 1 miliard de dolari pentru a finanţa activităţile Consiliului şi pentru a obţine statutul de membru permanent, se arată în statut.
Casa Albă i-a numit pe secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, fostul prim-ministru britanic Tony Blair şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, ca membri ai consiliului executiv fondator al iniţiativei.
CARE ŢĂRI AU ACCEPTAT INVITAŢIA LUI TRUMP PÂNĂ ÎN PREZENT?
Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat miercuri că 35 de lideri mondiali s-au angajat până în prezent să se alăture Consiliului pentru Pace, din cele aproximativ 50 de invitaţii trimise.
Printre aceştia se numără aliaţi din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar şi Egipt.
Membrii NATO Turcia şi Ungaria, ai căror lideri naţionalişti au cultivat relaţii personale bune cu Trump, au acceptat, de asemenea, să participe, la fel ca şi Maroc, Pakistan, Indonezia, Kosovo, Uzbekistan, Kazahstan, Paraguay şi Vietnam.
Printre alte ţări care au acceptat să participe se numără Armenia şi Azerbaidjan, care au ajuns la un acord de pace mediat de SUA în august anul trecut, după ce s-au întâlnit cu Trump la Casa Albă.
Mai controversat, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, mult timp ocolit de Occident din cauza situaţiei precare a drepturilor omului din ţara sa şi a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a acceptat invitaţia lui Trump, care vine în contextul unei apropieri mai largi între Washington şi Minsk.
Rusia, care a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor reci cu Washingtonul, pe măsură ce Trump îl curtează pe preşedintele Vladimir Putin şi acuză Kievul că blochează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, nu a declarat încă dacă va adera la Consiliul Păcii. Putin a spus că a ordonat Ministerului său de Externe să examineze propunerea, în timp ce Donald Trump s-a grăbit să anunţe miercuri, la Davos, că Rusia a acceptat să se alăture iniţiativei.
Nici China, care a fost adesea în conflict cu Trump, dar a încheiat recent o armistiţiu comercial delicat, nu a făcut o declaraţie în acest sens.
Rusia şi China sunt ambele membre cu drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, astfel încât este probabil să fie prudente în privinţa oricăror iniţiative care ar putea fi considerate ca subminând puterea lor în cadrul organismului mondial.
Trump, care a criticat adesea ONU ca fiind ineficientă, a minimizat îngrijorările că ar putea dori ca iniţiativa sa să înlocuiască organismul mondial, spunând: „Cred că trebuie lăsat ONU să continue, deoarece potenţialul său este foarte mare”.
CARE ŢĂRI AU REFUZAT SĂ SE ALĂTURE SAU NU S-AU ANGAJAT ÎNCĂ?
Iniţiativa Consiliului Păcii, care vine pe fondul unei diviziuni transatlantice crescânde cu privire la Groenlanda, tarifele şi alte probleme, a stârnit o reacţie prudentă din partea unor aliaţi apropiaţi ai SUA, care sunt adesea incomodaţi de abordarea beligerantă, unilateralistă, de tip „America First”, a lui Trump în diplomaţia internaţională.
Norvegia şi Suedia au refuzat invitaţia, în timp ce ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat că aderarea la Consiliu pare problematică. Cotidianul italian Il Corriere della Sera a scris că aderarea la un grup condus de liderul unei ţări ar încălca Constituţia Italiei.
Franţa intenţionează, de asemenea, să refuze invitaţia, a declarat o sursă apropiată preşedintelui Emmanuel Macron, ceea ce l-a determinat pe Trump să ameninţe că va aplica tarife de 200% vinurilor şi şampaniei franceze, dacă Parisul nu se alătură consiliului său.
Canada a declarat că a acceptat „în principiu” să se alăture, dar că detaliile sunt încă în curs de elaborare.
Alţi aliaţi cheie ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Germania şi Japonia, nu au adoptat încă o poziţie publică clară, deşi un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Friedrich Merz, cancelarul german, nu va participa joi la ceremonia de semnare a constituirii Consiliului, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.
Ucraina a declarat că diplomaţii săi examinează invitaţia, dar preşedintele Volodimir Zelenski a spus că îi este greu să-şi imagineze că ar face parte din vreun consiliu alături de Rusia după patru ani de război.
Papa Leon, primul pontif american şi critic al unor politici ale lui Trump, a fost invitat să se alăture Consiliului şi evaluează propunerea, a declarat miercuri Vaticanul.
CE PUTERE VA AVEA CONSILIUL?
În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a mandatat Consiliul pentru Pace, dar numai până în 2027 şi cu scopul exclusiv de a se concentra asupra Gazei. Rusia şi China s-au abţinut, plângându-se că rezoluţia redactată de SUA nu conferă ONU un rol clar în viitorul Gazei.
Rezoluţia a salutat înfiinţarea Consiliului pentru Pace ca administraţie de tranziţie „care va stabili cadrul şi va coordona finanţarea pentru reconstrucţia Gazei” în conformitate cu planul de pace al lui Trump, până când Autoritatea Palestiniană va fi realizat reforme satisfăcătoare.
De asemenea, a autorizat Consiliul pentru Pace să desfăşoare o forţă internaţională temporară de stabilizare în Gaza. Consiliul are obligaţia de a raporta la fiecare şase luni Consiliului de Securitate, format din 15 membri, cu privire la progresele înregistrate.
În afara Gazei, rămâne neclar ce autoritate juridică sau instrumente de aplicare va avea Consiliul pentru Pace şi cum va colabora cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale.
Statutul Consiliului prevede că preşedintele său, Donald Trump, va avea puteri executive extinse, inclusiv capacitatea de a se opune prin veto unor decizii şi de a revoca membri, sub rezerva anumitor restricţii.
Conform statutului său, Consiliul va îndeplini „funcţii de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internaţional”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
