SUA au cerut Italiei să adere la Forţa Internaţională de Stabilizare (ISF) pentru Gaza în calitate de membru fondator, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu acest subiect, în contextul în care administraţia Trump încearcă să consolideze credibilitatea iniţiativei.
Conform propunerii, Italia nu ar contribui cu trupe la ISF. În schimb, ar fi suficientă o promisiune anterioară de a instrui viitoarea forţă de poliţie din Gaza, principala contribuţie a Italiei provenind din influenţa sa politică asupra statelor arabe, Israelului şi palestinienilor, au adăugat persoanele respective.
Biroul lui Meloni a refuzat să comenteze, iar Ministerul de Externe nu a răspuns la solicitările de comentarii.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, a refuzat, de asemenea, să spună dacă SUA au adresat o invitaţie Romei. „Anunţurile privind ISF vor fi făcute în curând”, a spus ea.
Întrebat despre Italia, un oficial american a spus că mai multe ţări sunt interesate să participe la eforturile de pace ale lui Trump în Gaza şi că SUA se află în discuţii cu ţările partenere.
Preşedintele Donald Trump a anunţat în octombrie un plan în 20 de puncte pentru a aduce pacea după doi ani de război care a devastat Gaza şi a lăsat în urmă aproximativ 72.000 de morţi, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de Hamas în enclavă, care nu face distincţie între victime civile şi combatanţi.
Planul a suferit întârzieri semnificative, iar Israelul şi Hamas rămân în dezacord cu privire la elementele cheie şi ordinea de aplicare.
Între timp, SUA s-au străduit să găsească ţări dispuse să contribuie cu trupe la forţa de stabilizare.
Pe de altă parte, aliaţii SUA din Grupul celor Şapte, inclusiv Italia, au evitat, joi, în mare parte, ceremonia de semnare a aşa-numitului Consiliu de Pace al lui Trump.
Grupul de lideri mondiali de înalt nivel avea menirea de a supraveghea tranziţia politică din Gaza, dar Consiliul a devenit subiectul unei controverse, inclusiv din cauza propunerii ca Trump să conducă consiliul pe viaţă şi a unui proiect de cartă ce impune ţărilor să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru a-şi menţine un loc permanent în consiliu.
Trump a ameninţat Franţa cu tarife vamale pentru că a refuzat invitaţia şi a retras oferta făcută prim-ministrului canadian Mark Carney după ce acesta a ţinut un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, în care a criticat coerciţia economică exercitată de Trump asupra ţărilor mai mici, fără a-l numi însă direct pe preşedintele american.
Există unele îndoieli din partea italiană cu privire la oportunitatea şi modul de aderare la ISF, au spus sursele Bloomberg, deşi există voinţa politică de a participa la efortul general de pace pentru Gaza. Meloni şi-a justificat refuzul de a semna statutul Consiliului de Pace spunând că acesta ar intra în conflict cu Constituţia Italiei, deşi a subliniat că rămâne deschisă la modificări ale statutului.
Liderul de dreapta al Italiei s-a angajat într-un act de echilibrare a relaţiei cu Trump de când acesta a revenit la putere în 2025, evitând aproape cu orice preţ criticile deschise. Vineri, vorbind alături de cancelarul german Friedrich Merz, ea l-a apărat pe Trump şi dorinţa acestuia de a câştiga Premiul Nobel pentru Pace.
CITEȘTE ȘI Meloni speră să-l nominalizeze pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace
CITEȘTE ȘI Noul cuplu puternic al UE: Merz şi Meloni
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
