Iranul a ameninţat joi să lovească ”imediat” baze şi portavioane americane în cazul unui atac al Statelor Unite, care lasă în continuare să planeze ameninţarea unei intervenţii militare, iar ONU îndeamnă la un dialog în vederea evitării unei crize cu ”consecinţe dezastruoase”, relatează AFP.
Uniunea Europeană (UE) a adăugat presiuni suplimentare prin faptul că ce cei 27 de miniştri de Externe au fost de acord să desemneze drept ”organizaţie teroristă” Gardienii Revoluţiei, braţul armat al Republicii islamice, acuzat de orchestrarea represiunii sângeroase a contestrării din ianuarie.
”«Terorist» catalogăm un regim care reprimă manifestaţiile propriului popor în sânge”, a denunţat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.
”Orice regim care îşi omoară mii dintre proprii cetăţeni lucrează la propria pierzanie”, a denunţat şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas, care a apreciat, ca o reacţie la eventualitatea unor atacuri americane, că Orientul Mijlociu nu are nevoie de un ”nou război””.
”Trebuie să ne pregătim de război”, a declarat, cu toate acestea, vicepreşedintele iranian Mohammad Reza Aref, iar alţi oficiali au continua joi să ameninţe cu cele mai grave represalii în caz de atac.
Iranul va răspunde ”de îndată”, a jurat un purtător de cuvânt al armatei, evocând ”vulnerabilităţi serioase” ale portavioanelor americane.
Riposta va fi ”zdrobitoare”, a ameninţat cu puţin mai înainte comandantul armatei iraniene, Amir Hatami, care a anunţat că dotat regimente de luptă cu 1.000 de drone.
”GREŞEALĂ STRATEGICĂ MAJORĂ”
Şeful dolomaţiei iraniene Abbas Araghchi a catalogat drept o ”greşeală strategică majoră” decizia împotriva gardienilor Revoluţiei şi a acuzat Europa de ”aţâţarea focului”.
Europenii au decis totodată să sancţioneze mai mulţi oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv pe ministrul de Interne, pe şeful poliţiei şi mai mulţi comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei.
În total, aproximativ 21 de entităţi şi persoane sunt vizate de aceste sancţiuni, care prevăd o interdicţie de intrare în UE şi blocarea activelor în Uniune.
Dacă europenii îşi leagă sancţiunile de represiunea contestării, preşedintele american Donald Trump şi-a concentrat ultimele ameninţări cu o intervenţie militară asupra dosarului nuclear iranian – fără să menţioneze situaţia internă din Iran.
Cerând un acord, el a ameninţat miercuri pe reţesua sa, Truth Social, că ”ceasul ticăie” înaintea unui eventual atac american, ”mai rău” decât cel care a lovit în iunie instalaţii nucleare iraniene.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat la dialog cu Iranul, maiales în problema nucleară, în vederea evitării unei crize cu ”consecinţe devastoare în regiune”.
”CEL MAI JOS”
La Teheran, joi, cafenele şi magazinele erau deschise, iar ambuteiajele au reapărut, ca de obicei, în centrul oraşului, unde au fost desfăşurate banderole proguvernamentale.
Pe străzi, locuitori intervievaţi de AFP păreau resemnaţi.
”Cred că războiul este inevitabil şi că trebuie o schimbare. Poate fi în mai rău sau în mai bine, nu sunt sigură”, declară o ospătăriţă în vârstă de 29 de ani sub protecţia anonimatului.
”În viaţă există suişuri şi coborâşuri. iar acum noi suntem cel mai jos”, declară altă femeie, de aceeaşi vârstă, într-un cartier înstărit, în nordul Theranului.
Căile diplomatice nu par, cu toate acestea, total epuizate.
Şeful diplomaţiei iraniene a purtat săptămâna aceasta negocieri cu ţările de la Golful Persic – care se opun unei intervenţii militare americane.
”Acest lucru ar arunca regiunea în haos, ar afecta economia şi ar face să explodeze preţurile petrolului şi gazelor naturale”, a declarat AFP un oficial dintr-una dintre aceste ţări, sub protecţia anonimatului, în contextul în care cursul barilului brut a crescut la cel mai înalt nivel din august.
Abbas Araghchi urmează să efectueze vineri o vizită în Turcia, o ţară care doreşte să joace un rol de mediator între Teheran şi Washington.
Moscova a apreciat, la rândul său, că potenţialul negocierilor este ”departe de a fi epuizat” şi a îndemnat ”toate părţile la reţinere”.
Joi seara, preşedintele iranian Massoud Pezeshkian şi emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani,au vorbit despre eforturi în vederea unei ”dezescaladări” în Orientul Mijlociu.
Bilanţurile ONG-urilor ale represiunii violente a manifestanţilor, în ianuarie, relevă mii, dacă nu zeci de mii de morţi.
Potrivit unui nou bilanţ al ONG-ului Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, 6.373 de persoane – inclusiv 5.993 de manifesanţi – au fost ucise în timpul contestării, 11.018 au fost grav rănite, iar 42.486 au fost arestate.
Însă numărul morţilor ar putea să fie mult mai mare, în contextul în care HRANA examinează peste 17.000 de morţi, anunţă pe X ONG-ul, adăugând că restricţiile de comunicare rămân în vigoare, în pofida unei restabiliri parţiale a Internetului după trei săptămâni în care a fost tăiat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].









