Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat într-un interviu pentru Reuters că Serbia îşi diversifică sursele de aprovizionare cu gaze naturale şi poartă deja discuţii pentru achiziţii prin mecanismul comun de cumpărare al Uniunii Europene, pe măsură ce reduce dependenţa de importurile din Rusia, transmite Reuters.
Serbia, care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, este în continuare unul dintre puţinii cumpărători europeni ai gazului din Rusia, peste 80% din necesar provenind de acolo. Sub presiunea Bruxelles-ului de a-şi diversifica sursele pentru a limita finanţarea războiului dus de preşedintele rus Vladimir Putin în Ucraina, Belgradul nu a reuşit anul trecut să încheie un nou contract pe termen lung cu Gazprom. Acordul provizoriu din decembrie expiră pe 31 martie.
Vucic a spus că Serbia intenţionează să asigure anual circa 500 milioane metri cubi de gaze (aproximativ o cincime din necesarul ţării) prin mecanismul comun al UE, la care s-a alăturat anul trecut.
Ţara importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar construirea unui gazoduct către Macedonia de Nord, care ar permite accesul la gaz natural lichefiat din Grecia, ar trebui să înceapă în 2026. Un oleoduct care va lega Serbia de România este estimat să fie finalizat în 2027.
”Aceasta este o diversificare majoră”, a declarat preşedintele.
Serbia menţine legături istorice şi culturale strânse cu Rusia, iar Moscova sprijină Belgradul în opoziţia sa faţă de independenţa Kosovo.
Vucic a încercat să echilibreze relaţia cu Kremlinul cu aspiraţia de aderare la UE, un echilibru tot mai dificil după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Compania petrolieră sârbă NIS, deţinută de Rusia, a fost plasată sub sancţiuni americane, iar vânzarea către grupul ungar MOL este aşteptată.
Preşedintele insistă că Serbia rămâne pe cursul european, subliniind îmbunătăţiri economice şi ale nivelului de trai. UE cere de multă vreme reforme privind statul de drept, libertatea presei şi combaterea corupţiei, iar criticii spun că modificările recente ale legislaţiei judiciare ar limita independenţa sistemului.
Preşedintele a recunoscut că există o problemă a corupţiei în instituţiile publice, dar a respins protestele izbucnite după prăbuşirea acoperişului gării din Novi Sad în 2024, tragedie soldată cu 16 morţi, ca fiind parte a unui complot orchestrat de servicii din ţările vecine, fără să ofere probe.
Mandatul său expiră în 2027, iar Vucic spune că este posibil să convoace alegeri anticipate în acest an. El nu exclude o revenire în fruntea partidului sau posibilitatea de a deveni prim-ministru, deşi susţine că şi-ar dori un rol politic mai redus.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
