Premierul Ilie Bolojan le-a cerut, luni, ministerelor care coordonează reforme şi investiţii, în Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să accelereze ritmul de lucru şi să ia măsuri pentru depăşirea eventualelor blocaje şi să nu mai existe întârzieri în plata facturilor pentru lucrările efectuate.
Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a analizat, luni, sub coordonarea prim-ministrului Ilie Bolojan şi a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, stadiul realizării reformelor şi investiţiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate şi soluţii pentru remedierea acestora.
”Este vorba despre aspectele restante aferente cererilor de plată 3 şi 4, transmise de Guvern Comisiei Europene, precum şi despre cele referitoare la cererile de plată 5 şi 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare”, arată Guvernul într-un comunicat oficial.
Premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor care coordonează reforme şi investiţii să accelereze ritmul de lucru şi să ia măsuri pentru depăşirea eventualelor blocaje, astfel încât să fie puse în aplicare până la 31 august 2026 angajamentele asumate de România. De asemenea, a cerut să nu mai existe întârzieri în ceea ce priveşte plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor, arată Executivul.
”Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniştrii şi secretarii de stat. Mă refer inclusiv la revocări din funcţie în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor şi personalului din administraţie, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă ţara noastră pierde bani”, a subliniat prim-ministrul Bolojan.
De asemenea, şeful Executivului a menţionat că trebuie monitorizat periodic stadiul reformelor şi investiţiilor din PNRR.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a analizat în detaliu cu reprezentanţii ministerelor care au responsabilităţi în implementarea PNRR stadiul ţintelor şi jaloanelor.
”Dacă anul trecut am crescut absorbţia din PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele şase luni trebuie să trecem la un ritm şi mai intens pentru a dubla această sumă. Fac apel la fiecare minister ca până la sfârşitul săptămânii să transmită MIPE informaţii actualizate privind progresele făcute şi un calendar al activităţilor pe care le are în vedere pentru a avea un status cât mai actual al implementării”, a afirmat ministrul Dragoş Pîslaru.
Fondurile necesare pentru contribuţia României la proiectele PNRR sunt şi vor fi în continuare asigurate.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Florin Zaharia, a menţionat că prin bugetul pentru anul 2026 vor fi trebui asigurate sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât sumele totale aferente PNRR vor ajunge la aproximativ 73 de miliarde de lei, aici vorbim inclusiv de co-finantari şi alte cheltuieli neeligibile. Autorităţile publice locale vor avea cele mai mari bugete din istorie, ceea ce le va permite să se concentreze pe implementarea proiectelor din PNRR, a adăugat reprezentantul Ministerului Finanţelor.
La reuniune au participat alături de prim-ministrul Ilie Bolojan şi ministrul Dragoş Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu şi Marian Neacşu, miniştri şi secretari de stat de la ministerele care au calitatea de coordonatori de reforme şi investiţii, membrii şi invitaţii permanenţi din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.
Potrivit Guvernului, PNRR sprijină dezvoltarea României prin programe şi proiecte cheie, concepute pentru a consolida rezilienţa, capacitatea de reacţie la crize, adaptabilitatea şi potenţialul de creştere economică. Aceste obiective sunt susţinute prin reforme structurale şi investiţii strategice, finanţate din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.
România trebuie să prioritizeze proiectele incluse în următoarele cereri de plată pentru a asigura îndeplinirea până la data de 31 august 2026. În acest sens, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional, alături de celelalte instituţii guvernamentale care au calitatea de coordonatori de reforme şi/sau investiţii, depun eforturi conjugate pentru a respecta termenii negociaţi cu Comisia Europeană pentru a obţine fondurile alocate reformelor şi investiţiilor din cadrul PNRR.
Conform noii decizii de punere în aplicare a Consiliului, România are un număr total de 6 cereri de plată, iar ultimele 2 cereri de plată (5 şi 6) vor fi transmise în anul 2026, cererea de plată finală având ca termen maxim de transmitere data de 30 septembrie 2026. Cererea de plată nr. 5 va conţine un număr de 28 ţinte şi jaloane aferente componentei de asistenţă financiară nerambursabilă, iar cererea de plată 6 va avea un număr de 151 ţinte şi jaloane ce corespund atât componentei de asistenţă financiară nerambursabile cât şi celei rambursabile.
Până în prezent, România a depăşit peste jumătate din valoarea totală PNRR, respectiv 50,08%. Astfel, ţara noastră a primit în total suma de 10.722.201.578 euro (din care 6.402.360.157 euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4.319.841.421 euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă), sumă care include pre-finanţarea şi sumele încasate pentru Cererea de plată nr. 1, pentru Cererea de plată nr. 2, şi parţial pentru Cererea de plată nr. 3.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
