„25 Years Later” (După 25 de ani), unul dintre programele speciale ale ediţiei aniversare TIFF.25 (12-21 iunie 2026, Cluj-Napoca), propune o întoarcere în anul 2001, reunind titluri care au definit începutul de mileniu în cinema: capodopere absolute, premiate la Cannes, Berlin sau Oscar, filme-cult la care cinefilii se întorc periodic şi care continuă să facă prozeliţi, hituri fenomenale de box-office şi debuturi esenţiale care aveau să marcheze nu doar noi direcţii în cinematografia contemporană, ci şi lansarea carierei unor cineaşti remarcabili, anunţă organizatorii.
“TIFF.25 nu e doar despre nostalgie, cum se întâmplă la ceas aniversar, ci şi despre un pariu cu timpul. E momentul ideal pentru a readuce în faţa publicului de la TIFF zece piese-grele care-şi sărbătoresc azi propriul jubileu de argint – multe dintre ele având proiecţii antologice, cu şoc inclus (cum e cazul Pianistei), la prima ediţie de festival. Zece opere de top lansate în 2001, într-o perioadă în care cinema-ul avea mai mult tupeu şi mai puţine filtre. Zece titluri magnetice, temerare, criptice, inovatoare, cinice şi visceral de provocatoare – pe care puţini ar mai avea, poate, curajul să le filmeze în zilele noastre şi care rămân la fel de proaspete în radicalismul şi originalitatea lor chiar şi la un sfert de veac de la premieră”, declară Mihai Chirilov, director artistic TIFF.
Printre cele mai importante titluri ale programului se numără „Calea misterelor” (Mulholland Drive, r. David Lynch, 2001, SUA), capodopera hipnotică şi sofisticată pentru care Lynch a câştigat Premiul de regie la Cannes; „Călătoria lui Chihiro” (Sen to Chihiro no kamikakushi/ Spirited Away, r. Hayao Miyazaki, 2001, Japonia), animaţia legendară premiată cu Ursul de Aur la Berlin şi Oscarul pentru Cel mai bun film de animaţie; şi devastatorul film TV al lui Mike Nichols, „Voinţă” (Wit, 2001, SUA), premiat cu Emmy, selecţionat în competiţia Berlinalei şi aclamat pentru rolul extraordinar al actriţei britanice Emma Thompson (Premiul de interpretare la Festivalul de la Valladolid). Lor li se alătură unul dintre cele mai iubite filme europene ale ultimelor decenii, „Amélie” (Le fabuleux destin d’Amélie Poulain, r. Jean-Pierre Jeunet, 2001, Franţa) – Premiul Cesar şi Premiul Academiei Europene pentru Cel mai bun film şi regizor, şi un uriaş hit de box-office global.
Programul include şi filme care au devenit rapid repere cult ale generaţiei lor, precum „Donnie Darko” (r. Richard Kelly, 2001, SUA), thrillerul metafizic şi încifrat despre un adolescent bântuit de viziuni apocaliptice, sau debutul în ficţiune al lui Terry Zwigoff, responsabil de lansarea definitivă a carierei actriţei Scarlett Johansson, „O lume de fantome” (Ghost World, 2001, SUA), portret ironic şi cinic al adolescenţei americane inspirat din banda desenată cult a lui Daniel Clowes. Într-o zonă complet diferită, musicalul underground „Hedwig and the Angry Inch” (r. John Cameron Mitchell, 2001, SUA) a devenit un simbol al culturii alternative.
Cinemaul european este reprezentat de filme premiate şi controversate precum debutul detonant al lui Danis Tanović „Pământul nimănui” (No Man’s Land, 2001, Bosnia şi Herţegovina), satira amară despre războiul din Bosnia recompensată cu un Premiu de scenariu la Cannes şi cu Oscarul pentru Cel mai bun film străin, şi „Pianista” (La pianiste/ The Piano Teacher, r. Michael Haneke, 2001, Austria/Franţa), titlu-şoc prin excelenţă şi totodată studiu psihologic limită despre dependenţă toxică pentru care Isabelle Huppert şi Benoît Magimel au fost premiaţi la Cannes.
Programul marchează şi un moment de răscruce pentru cinematografia românească: „Marfa şi banii” (r. Cristi Puiu, 2001, România), filmul care a anunţat apariţia Noului Cinema Românesc şi care a avut premiera la Cannes, în Quinzaine des Réalisateurs.
