Preşedintele României, Nicuşor Dan, găzduieşte, miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA şi Ucrainei. La Bucureşti vor fi prezente 16 delegaţii străine la nivel de şef de stat, de guvern sau reprezentanţi guvernamentali. Au sosit la Bucureşti, pentru a lua parte la lucrări, secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. În cadrul Summitului, preşedintele Nicuşor Dan va accentua importanţa coerenţei strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, şi va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creşterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare şi consolidarea capacităţii industriei transatlantice de apărare.
Administraţia Prezidenţială a transmis că reuniunea se desfăşoară sub imperativul contribuţiei sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al Aliaţilor de pe Flancul Estic şi Nordic de a contribui şi mai substanţial la securitatea transatlantică, anunţă Administraţia Prezidenţială.
România găzduieşte Summitul B9 pentru a patra oară – după ediţia inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 şi cea din 2022 – consolidându-şi astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic.
Preşedintele Nicuşor Dan va co-prezida lucrările alături de Preşedintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului.
La Bucureşti vor fi prezente 16 delegaţii străine la nivel de şef de stat, de guvern sau reprezentanţi guvernamentali:
- Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria
- Aliaţii nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
- Secretarul General NATO Mark Rutte
- Invitaţi speciali: Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, şi Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională
Summitul va include o sesiune plenară şi un dejun de lucru.
La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declaraţie Comună. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să susţină o alocuţiune, în finalul Summitului. Co-preşedinţii formatului, România şi Polonia, alături de Secretarul General NATO, vor susţine o conferinţă de presă.
Formatul Bucureşti 9 a fost lansat în 2015, la iniţiativa comună a României şi Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Cele zece summituri de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Summitul din 2026 se desfăşoară cu mai puţin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securităţii europene şi transatlantice. Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa Alianţei.
Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spaţiului aerian Aliat, acte de sabotaj, ameninţări la adresa infrastructurii critice şi campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii.
Summitul de la Bucureşti va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara şi urmărirea rezultatelor aşteptate, arată comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Agenda reuniunii include:
- Creşterea cheltuielilor de apărare: implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare şi consolidarea bazei industriale transatlantice;
- Coerenţa strategică pe Flancul Estic: abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare şi interoperabilitate;
- Sprijinul pentru Ucraina: importanţa pentru securitatea europeană şi transatlantică a unei soluţionări juste şi durabile a conflictului;
- Partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO: creşterea contribuţiei aliaţilor europeni (şi Canadei) şi intensificarea investiţiilor în cercetare şi inovare în domeniul apărării.
Principalele mesaje ale României
Potrivit anunţului Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Nicuşor Dan va accentua importanţa coerenţei strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, şi va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creşterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare şi consolidarea capacităţii industriei transatlantice de apărare. Va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiţie în securitatea Aliată.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menţine o atenţie sporită asupra evoluţiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuşi ameninţării ruse, precum Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, va fi evidenţiată necesitatea intensificării contribuţiilor europene la partajarea responsabilităţilor cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană.
