Parlamentul Rusiei a aprobat miercuri un proiect de lege care îi permite preşedintelui Vladimir Putin să ordone invadarea ţărilor străine, relatează POLITICO.
Conform proiectului de lege, Moscova va avea dreptul legal de a trimite trupe în străinătate pentru a proteja cetăţenii ruşi care sunt arestaţi, anchetaţi, judecaţi sau abuzaţi în orice fel de către state străine, instanţe internaţionale şi organizaţii din care Rusia nu face parte.
„Justiţia occidentală s-a transformat într-o maşinărie represivă menită să reprime deciziile care nu sunt în acord cu cele impuse de oficialii europeni. În aceste circumstanţe, este important să facem totul pentru a ne proteja cetăţenii aflaţi în străinătate”, a declarat Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei.
Putin are la dispoziţie 14 zile pentru a promulga proiectul de lege.
Moscova şi-a justificat parţial invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 prin necesitatea de a proteja ucrainenii vorbitori de limbă rusă, pe care îi consideră compatrioţi. Kremlinul a susţinut că Kievul le-a încălcat drepturile de ani de zile şi continuă să ceară restabilirea limbii ruse şi a Bisericii Ruse în Ucraina la nivel de stat, ca parte a oricărui acord de pace.
Kievul consideră că noua legislaţie normalizează expansionismul rus. „Această decizie poate fi descrisă în două cuvinte: anarhie agresivă”, a declarat pentru POLITICO purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tîhi. „Acordându-şi dreptul nelimitat de a folosi forţele de ocupaţie ruse în afara ţării sub pretextul presupusei protejări a cetăţenilor ruşi, Putin admite efectiv că agresiunea a devenit norma politicii de stat ruse”, a comentat oficialul ucrainean.
Anul acesta, diverse agenţii de informaţii europene au etichetat Rusia drept o ameninţare directă la adresa NATO şi a Occidentului.
Oficialii din domeniul apărării şi parlamentarii din UE se tem că Kremlinul ar putea considera următorii doi ani ca fiind momentul ideal pentru a testa angajamentul Occidentului faţă de alianţa militară. Această fereastră va rămâne deschisă atât timp cât Donald Trump se află la Casa Albă, iar Europa nu reuşeşte să-şi consolideze capacitatea militară, potrivit a trei politicieni din UE care au cunoştinţe directe despre discuţii, intervievaţi de POLITICO la începutul acestei luni.
Luna trecută, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că ţările baltice ar putea deveni următoarea ţintă a Moscovei dacă Ucraina nu primeşte suficient sprijin. Deşi avertismentul respectiv a fost respins ulterior de Estonia, noul proiect de lege al Dumei a fost perceput la Kiev ca o confirmare a „militarizării în continuare a politicii ruse”, a declarat miercuri Tîhi. „Actuală componenţă a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse a decis să rămână în istorie ca o fabrică de legalizare a aventurilor politice, a ocupaţiei şi a terorii”, a comentat el.
