Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a transmis, duminică seară, câteva concluzii după primele consultări pe Legea salarizării, la care au participat peste o sută de persoane din mai multe sectoare de activitate. Pîslaru anunţă că s-au primit sute de observaţii, unele punctuale, care pot fi rezolvate şi corectate, dar altele care necesită analize mult mai aprofundate. Ministrul interimar precizează că nu vor putea fi rezolvate, printr-un singur act normativ, toate problemele strânse în ultimii ani în toate domeniile. ”Corectăm tot ceea ce poate fi corectat. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale”, a avertizat Pîslaru, adăugând că, pentru a îndeplini jalonul din PNRR, legea trebuie promulgată până la 31 august.
„În această săptămână am organizat două sesiuni generale de informare: una cu instituţiile publice şi una cu partenerii sociali. Au urmat consultările cu familiile ocupaţionale din Sănătate şi Cultură, Educaţie, instituţii autofinanţate şi familia Apărare şi Ordine Publică.
Aproape 100 de persoane au participat deja la discuţii. Calendarul consultărilor este public şi continuăm întâlnirile în săptămânile următoare”, a scris, duminică seară, pe Facebook, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.
Acesta a precizat că, în doar câteva zile, s-au primit deja sute de observaţii, atât în cadrul întâlnirilor, cât şi în scris.
„Multe sunt punctuale. Altele ridică probleme de fond care trebuie analizate şi, acolo unde este cazul, corectate. Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă aşezate corect. Există situaţii care trebuie reanalizate. Există soluţii care trebuie ajustate. Şi există întrebări legitime la care oamenii aşteaptă răspunsuri.
Realitatea este că aceste discuţii ar fi trebuit purtate cu mult timp în urmă”, a adăugat ministrul interimar al Muncii.
Acesta precizează că, dacă legea ar fi intrat în vigoare în 2023, aşa cum fusese prevăzut iniţial, România ar fi avut la dispoziţie resurse bugetare semnificativ mai mari pentru a absorbi dezechilibrele şi pentru a gestiona tranziţia către noul sistem.
„Astăzi lucrăm într-un context complet diferit. România trebuie să reducă deficitul bugetar, să gestioneze constrângeri fiscale semnificative şi să recupereze întârzieri majore în implementarea PNRR. În acelaşi timp, ne confruntăm cu riscul pierderii unor fonduri europene importante dacă reformele asumate nu sunt finalizate la timp. Legea salarizării este una dintre aceste reforme şi trebuie adoptată şi pusă în aplicare până la 31 august. Din acest motiv, este important să spun foarte clar ce facem şi ce nu facem”, a adăugat ministrul.
Pîslaru precizează că se corectează tot ceea ce poate fi corectat.
„Ascultăm toate observaţiile. Analizăm toate propunerile. Încercăm să livrăm cea mai bună variantă posibilă în timpul disponibil. Dar nu desfăşurăm negocieri salariale. Nu acesta este rolul acestei legi şi nu acesta este momentul. Legea salarizării trebuie să stabilească reguli echitabile, coerente şi predictibile pentru întregul sistem public. Ea nu poate rezolva, într-un singur act normativ, toate nemulţumirile acumulate în ultimii ani”, a mai declarat ministrul interimar.
Pîslaru explică şi că o altă temă importantă este cea a sporurilor: „Sistemul actual a acumulat, de-a lungul timpului, un număr foarte mare de sporuri şi excepţii. Proiectul aflat în consultare elimină peste jumătate dintre sporurile existente, ceea ce reprezintă un pas important către un sistem mai simplu, mai transparent şi mai uşor de înţeles pentru cetăţeni”.
„În acelaşi timp, simplificarea nu trebuie confundată cu ignorarea unor responsabilităţi reale. Un exemplu este propunerea privind eliminarea indemnizaţiei de dirigenţie. Din punctul meu de vedere, astfel de măsuri trebuie analizate cu foarte multă atenţie. Dacă afirmăm constant că educaţia este o prioritate strategică pentru România, atunci trebuie să ne asigurăm că legea salarizării reflectă această prioritate şi recunoaşte responsabilităţile suplimentare pe care anumite cadre didactice şi le asumă în fiecare zi”, a mai afirmat Pîslaru.
Acesta anunţă şi că discuţiile au adus în discuţie şi alte aspecte care depăşesc o analiză strict tehnică.
„De la raporturile dintre diferite categorii profesionale până la salarizarea funcţiilor de demnitate publică, există subiecte care nu pot fi rezolvate exclusiv prin formule şi coeficienţi. Acestea ţin de modul în care societatea românească înţelege responsabilitatea, reprezentarea şi serviciul public şi necesită o dezbatere mai amplă decât cea pe care o poate purta o echipă tehnică într-un interval de câteva săptămâni”, a adăugat Pîslaru.
Acesta avertizează: „Nu vom promite ceea ce nu putem livra. Nu vom spune oamenilor ceea ce vor să audă doar pentru a evita discuţiile dificile”.
„În acelaşi timp, nu cred într-o abordare rece şi tehnocratică. În spatele fiecărei funcţii dintr-o grilă există oameni. Profesori, medici, poliţişti, militari, asistenţi sociali, funcţionari publici şi multe alte categorii profesionale care fac statul să funcţioneze în fiecare zi. Un stat nu îşi poate servi cetăţenii şi nu poate cere performanţă dacă nu îşi respectă proprii angajaţi. Respectul nu înseamnă promisiuni nerealiste. Înseamnă reguli clare, tratament echitabil şi decizii luate transparent”, a mai scris Pîslaru pe Facebook.
Acesta explică că avem la dispoziţie doar trei săptămâni pentru a transforma acest proiect într-o propunere care să poată fi asumată de semnatarii acordului politic şi să fie promulgată până la 31 august.
„Nu este timpul pentru promisiuni facile şi nici pentru iluzii. Este timpul pentru muncă serioasă, dialog şi decizii responsabile. Nu pot promite că fiecare observaţie va putea fi acceptată. Nu pot promite că toată lumea va fi mulţumită. Pot promite însă că vom analiza fiecare argument, că vom corecta ceea ce trebuie corectat şi că vom livra cea mai bună variantă posibilă în timpul pe care îl avem la dispoziţie”, mai afirmă Pîslaru.
