Negocierile în vederea unei opriri a Războiului din Orientul Mijlociu par tot mai compromise, după ce agenţia iraniană de presă Tasnim a anunţat luni că Teheranul a întrerupt dialogul direct cu Washingtonul, din cauza ofensivei israeliene în Războiul din Liban, relatează AFP.
Teheranul a acuzat luni Statele Unite de încălcarea din nou a fragilului armistiţiu încheiat la 8 aprilie, în urma unor atacuri americane în acest weekend, urmate de represalii militare iraniene.
Decizia suspendării negocierilor a fost luată, potrivit Tasnim, din cauza „crimelor” pe care Israelul „continuă să le comită” în Liban şi încălcărilor „pe toate fronturile” a armistiţiului.
„Echipa iraniană de negociere îşi suspendă aşadar dialogul şi schimbul de texte prin mediatori”, scrie agenţia de presă iraniană.
Surse diplomatice au declarat AFP că o reuniune de urgenţă privind Libanul este prevăzută luni la Consiliul de Securitate al ONU, la cererea Franţei, care aprecia duminică că „nimic nu justifică escaladarea majoră în curs în Liban”.
Forţele israeliene, care susţin că vor „să elimine” Hezbollahul proiranian, au înaintat în Liban mai mult ca niciodată în ultimul peste un sfert de secol.
Iranul a anunţat luni, prin Ministerul său de Externe, că un armistiţiu în Liban este „o condiţie esenţială a oricărui acord”.
DRONE „OSTILE”
Negocierile indirecte bat pasul pe loc de săptămâni de zile în vederea punerii capăt războiului, lansat la 28 februarie printr-un atac comun al Israelului şi Statelor Unite în Iran.
Teheranul a reiterat luni că dosarul nuclear iranian nu face parte „în acest stadiu” din negocieri, contrar aşteptărilor lui Donald Trump, care anunţa duminică seara că un protocol al unui acord trebuie să prevadă „în mod foarte clar că Iranul nu va avea arma nucleară”.
Armata americană a anunţat că a desfăşurat sâmbătă şi duminică un nou val de atacuri „defensive” în sudul Iranului – al treilea în puţin mai bine de o săptămână.
Aceste bombardamente au vizat sisteme de radar şi de control al dronelor în oraşul Goruk şi pe Insula Qeshm, în Strâmtoarea Ormuz, a precizat pe X Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, au anunţat luni, la rândul lor, că au atacat o bază folosită de către armata americană în vederea unor atacuri pe teritoriul iranian – fără să numească ţara vizată.
Kuwaitul a anunţat că a interceptat rachete şi drone „ostile” şi a atribuit atacul Iranului.
Washingtonul şi Teheranul s-au acuzat deja reciproc, joi, de încălcarea armistiţiului în vigoare de la 8 aprilie, în urma unor atacuri americane în sudul Iranului, urmate de un atac împotriva Kuwaitului.
Războiul s-a soldat cu mii de morţi – mai ales în Iran şi Liban – şi a zdruncinat economia mondială, crescând preţul petrolului.
Iranul a închis, de la sfârşitul lui februarie, Strâmtoarea Ormuz, o cale maritimă a transportului mondial de hidrocarburi, iar Statele Unite impun o blocadă porturilor iraniene.
Preşedintele iranian a promis luni, într-o convorbire la telefon cu premierul japonez că Iranul va facilita trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a navelor japoneze.
În contextul în care cele două ţări păreau să avanseze, în ultimele zile, către un acord, cotidianul The New York Times (NYT) a dezvăluit sâmbătă, fără să ofere alte detalii, că preşedintele american şi-a înăsprit propunerea şi a trimis o nouă versiune a unui protocol al unui acord Teheranului.
MAI MULTĂ FERMITATE
Potrivit site-ului american Axios, Trump – a cărui prioritate declarată este să pună capăt programului nuclear iranian şi să restabilească traficul în Strâmtoarea Ormuz – vrea mai multă fermitate din partea negociatorilor Washingtonului.
Postul CBS News a dezvăluit duminică seara că noua propunere americană prevede o prelungire a armistiţiului cu 60 de zile cu clauze privind deschiderea Strâmtorii Ormuz şi un cadru al unei reluări a negocierilor în dosarul nuclear.
Iranul – care îşi revendică dreptul la un program nuclear civil – a dezminţit întotdeauna că vrea să se doteze cu arma atomică, în pofida unor acuzaţii în acest sens ale Statelor Unite şi Israelului.
El vrea să abordeze acest dosar într-o a doua fază şi cere deblocarea unor active „îngheţate” în străinătate prin sancţiuni americane.
