De Ziua Mediului, celebrată în fiecare an la data de 5 iunie, Parcul Natural Vânători Neamţ pune în prim-plan un model de protecţie a naturii construit pe echilibru: zone strict protejate, păduri gestionate durabil şi comunităţi locale care îşi continuă activităţile cu respectarea regulilor parcului. Importanţa Parcului Natural Vânători Neamţ este cu atât mai mare cu cât Regiunea Nord-Est concentrează 18,2% din fondul forestier naţional, al doilea cel mai mare procent după Regiunea Centru. În acelaşi timp, regiunea are 28,4% din volumul de masă lemnoasă recoltată la nivel naţional şi 20,6% din suprafeţele regenerate, cel mai mare procent din ţară la acest indicator.
Pădure, biodiversitate şi zonare responsabilă
Parcul are o suprafaţă totală de 30.631 ha, din care fondul forestier acoperă 26.322 ha, peste 85% din teritoriu. Pădurile sunt dominate de făgete şi amestecuri de răşinoase cu foioase, iar habitatele forestiere susţin biodiversitatea, inclusiv zimbrii aflaţi în libertate.
Zonarea internă reflectă rolul diferit al fiecărei părţi din parc. Cele 616 hectare de protecţie integrală includ cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural, unde exploatarea resurselor este interzisă, cu excepţii limitate pentru activităţi ştiinţifice, educative, recreative şi tradiţionale, desfăşurate potrivit regulilor parcului.
Cea mai mare parte a parcului, 27.785 hectare, este încadrată ca zonă de management durabil, unde resursele naturale pot fi utilizate conform regulamentului parcului şi obiectivelor de conservare. Alte 2.230 hectare fac parte din zona de dezvoltare durabilă, care include intravilanul localităţilor şi spaţii în care sunt permise activităţi umane, inclusiv investiţii de interes turistic, în limitele utilizării durabile a resurselor naturale.
Parcul Natural Vânători Neamţ funcţionează ca o zonă de stabilitate pentru biodiversitate. Pe lângă habitatele importante pentru zimbri şi alte specii precum ursul, lupul şi râsul, parcul protejează nuclee de pădure seculară.
O istorie legată de protecţia pădurii
Povestea Parcului Natural Vânători Neamţ are rădăcini în regimul de „branişte”. În Ţările Române, o branişte era o zonă de pădure sau apă delimitată, unde, prin decret domnesc, erau interzise tăierea lemnelor, cositul, păşunatul, vânătoarea şi pescuitul pentru persoanele din afara domeniului.
Legătura documentată cu acest statut apare în 1582, când domnitorul Petru Şchiopul a emis un hrisov prin care călugării de la Mănăstirea Neamţ erau împuterniciţi „să apere şi să ţină o branişte”. În 1602, regimul restrictiv a fost reconfirmat de Ieremia Movilă, care a întărit drepturile mănăstirii asupra unei prisăci aflate în „Branişte pe Bohotin”.
Această continuitate istorică a contribuit la păstrarea pădurilor mănăstireşti de la Neamţ, Secu şi Agapia, ferite de defrişările masive din secolele XVIII şi XIX. Documentele menţionează că peste jumătate dintre aceste păduri aveau vârste de peste 100 şi 180 de ani, context care a susţinut declararea arealului, în 1999, ca primul parc forestier din ţară.
În forma sa modernă, Parcul Natural Vânători Neamţ ocupă un loc aparte în istoria ariilor protejate din România. În 1999, Vânători Neamţ a fost înfiinţat prin Ordinul MAPPM nr. 287/1999 cu statutul unic de „Parc Forestier”, pentru a demonstra cum managementul silvic poate fi adaptat cerinţelor stricte de conservare a biodiversităţii. În 2002, parcul a devenit primul sit din România unde s-a implementat şi obţinut certificarea managementului forestier în regim internaţional FSC, iar în 2003 a fost reconfigurat oficial ca Parc Natural.
De Ziua Mediului, Parcul Natural Vânători Neamţ arată că protecţia naturii are nevoie de reguli, continuitate şi responsabilitate pe termen lung. Aici, pădurea, biodiversitatea şi comunităţile locale fac parte din acelaşi peisaj, gestionat cu atenţie faţă de valoarea naturală şi culturală a locului.
Proiectul „Ţinutul Zimbrului: conservare, educaţie şi turism în Parcul Natural Vânători Neamţ” este finanţat de Fundaţia OMV Petrom prin programul „Verde pentru viitor”, ediţia 2.0, dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Propark Fundaţia pentru Arii Protejate. Proiectul este implementat de Asociaţia de Ecoturism din România (AER) şi de partenerii de proiect: Administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ (PNVNT), Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) şi Asociaţia Mioritics (AM).
Asociaţia de Ecoturism din România (AER) are misiunea de a promova şi dezvolta ecoturismul pentru a contribui la conservarea naturii şi a veni în sprijinul comunităţilor locale din zonele cu valoare naturală. AER consideră că ecoturismul este unul dintre atuurile turismului românesc care surprinde plăcut şi atrage turiştii internaţionali şi români pentru a călători în România.
Prin activitatea AER şi a partenerilor şi membrilor săi s-a reuşit ca oferta de ecoturism a României şi calitatea ei să fie recunoscută la nivel internaţional. Totodată, România este printre primele ţări din lume care aplică un sistem de evaluare pentru destinaţii de ecoturism.
Ecoturismul este un instrument de conservare deoarece prin dezvoltarea durabilă a turismului aduce beneficii localnicilor care ajung să scadă presiunea pe natură şi să aprecieze aria protejată şi biodiversitatea ca elemente cheie ale ofertei zonei.
