Industria farmaceutică se pregăteşte să mute o parte din dezvoltarea medicamentelor în spaţiu, pe măsură ce tot mai multe companii încearcă să profite de condiţiile de microgravitaţie pentru a crea tratamente mai eficiente, mai stabile şi mai uşor de administrat pacienţilor, transmite CNBC.
Companii din sectorul aerospaţial şi farmaceutic investesc în producţia de medicamente pe orbită joasă, considerând că lipsa gravitaţiei permite procese chimice imposibil de realizat pe Pământ. Potrivit estimărilor Morgan Stanley, economia spaţială ar putea depăşi 1.000 de miliarde de dolari până în 2040.
Una dintre firmele aflate în avangarda acestui domeniu este SpaceMD, subsidiară a companiei americane Redwire. Directorul general John Vellinger afirmă că tehnologia dezvoltată de companie poate valorifica sute de compuşi farmaceutici promiţători care sunt abandonaţi anual din cauza problemelor de cristalizare sau de stabilitate.
SpaceMD a trimis deja pe orbită 54 de unităţi automate de laborator denumite PIL-BOX şi a testat 37 de compuşi medicamentoşi. Printre partenerii companiei se numără grupuri farmaceutice importante precum Eli Lilly şi Bristol Myers Squibb.
Microgravitaţia oferă avantaje importante pentru producţia de medicamente. Pe Pământ, gravitaţia determină sedimentarea particulelor şi apariţia curenţilor de convecţie, procese care afectează formarea cristalelor. În spaţiu, cristalele cresc mai uniform şi conţin mai puţine defecte.
Acest lucru poate avea efecte directe asupra tratamentelor. Medicamentele biologice complexe pot deveni mai fluide şi mai uşor de administrat, reducând necesitatea perfuziilor lungi şi a acelor de mari dimensiuni. Unele tratamente ar putea fi transformate în injecţii simple care pot fi administrate la domiciliu.
Un exemplu important este cel al companiei Merck. Începând din 2014, aceasta a efectuat experimente pe Staţia Spaţială Internaţională pentru a studia efectele microgravitaţiei asupra medicamentului oncologic Keytruda. Rezultatele au contribuit ulterior la dezvoltarea unei versiuni injectabile a tratamentului, aprobată de autorităţile americane în 2025.
O altă companie activă în domeniu este Varda Space Industries, care dezvoltă sateliţi specializaţi pentru producţia şi transportul de medicamente fabricate în spaţiu. Firma a finalizat deja şase misiuni şi susţine că poate produce cantităţi mici de ingrediente farmaceutice cu valoare foarte mare.
Industria se confruntă însă şi cu provocări importante. Costurile transportului către şi dinspre orbită rămân ridicate, iar retragerea viitoare a Staţiei Spaţiale Internaţionale obligă companiile să caute alternative comerciale. În plus, reglementările pentru aprobarea medicamentelor produse în spaţiu sunt încă în fază incipientă.
Marea Britanie a devenit una dintre primele ţări care au început să pregătească un cadru legal pentru introducerea pe piaţă a medicamentelor fabricate în microgravitaţie. Între timp, companii precum SpaceMD şi Varda dezvoltă parteneriate cu viitoarele staţii spaţiale comerciale care urmează să înlocuiască infrastructura actuală.
Susţinătorii acestei tehnologii cred că producţia farmaceutică orbitală ar putea deschide calea către o nouă industrie spaţială, în care laboratoare şi fabrici automate vor produce medicamente pe orbită, iar rezultatele vor fi transferate ulterior către producţia de masă de pe Pământ.
