Ministrul britanic pentru Forţele Armate, Al Carns, şi-a dat demisia din guvern joi, la câteva ore după ce şeful său, secretarul apărării John Healey, şi-a prezentat demisia, nemulţumit de bugetul alocat de premierul Keir Starmer, relatează BBC.
Într-o scrisoare adresată prim-ministrului Keir Starmer, Al Carns afirmă: „A fost privilegiul vieţii mele să servesc această ţară, mai întâi în uniformă şi apoi în cadrul guvernului. Am spus că există probleme cu care se confruntă acest departament care nu se pretează la răspunsuri uşoare şi că este nevoie de un consens la nivelul întregului guvern cu privire la amploarea provocărilor cu care ne confruntăm. Mi-a devenit clar că schimbarea pe care am promovat-o nu va avea loc. Având în vedere situaţia, am decis să demisionez din funcţia de ministru al forţelor armate”.
În scrisoarea sa de demisie, Carns avertizează că „natura conflictelor se schimbă mai repede decât poate ţine pasul procesul (britanic) de achiziţii”. El susţine că planul de investiţii în domeniul apărării „nu este conceput pentru ameninţarea” cu care se confruntă ţara şi „nu este nici suficient de transformator, nici finanţat corespunzător”.
„Le cerem forţelor noastre armate să acţioneze într-o lume mai periculoasă, cu un buget conceput pentru una mai liniştită”, arată el în scrisoare.
„O ţară puternică nu este pur şi simplu una cu forţe armate capabile. Este una în care oamenii care muncesc se simt în siguranţă din punct de vedere economic, serviciile publice funcţionează, energia este rezilientă, comunităţile sunt stabile, iar tinerii pot vedea un viitor pentru care merită să muncească” – arată oficialul.
Carns îşi încheie scrisoarea spunând că va „continua să lupte pentru oamenii alături de care a servit” şi speră că guvernul va face acelaşi lucru.
Al Carns este al şaptelea ministru care şi-a dat demisia în ultima lună şi al doilea care a făcut-o joi, după John Healey.
Ministrul sănătăţii, Wes Streeting, şi-a părăsit funcţia pe 14 mai. Cu două zile înainte, Jess Phillips şi-a dat demisia din funcţia de ministru pentru protecţia copiilor. În aceeaşi zi, miniştrii adjuncţi Miatta Fahnbulleh, Alex Davies-Jones şi Zubir Ahmed şi-au dat şi ei demisia din guvern.
AUTORITATEA PREMIERULUI SE ERODEAZĂ TOT MAI MULT
Ministrul britanic al apărării, John Healey, şi-a dat demisia joi, pe fondul unei dispute care durează de luni de zile cu privire la cheltuielile militare, acuzându-l pe prim-ministrul Keir Starmer că nu a alocat resursele necesare pentru a asigura securitatea ţării în faţa ameninţărilor tot mai mari. Demisia, însoţită de o critică usturătoare la adresa prim-ministrului, este un alt indiciu că autoritatea lui Starmer se erodează şi expune o criză în inima guvernului – cum poate creşte cheltuielile pentru apărare atunci când sunt puţini bani disponibili, iar bugetul pentru asistenţă socială continuă să crească.
Healey, un ministru anterior loial, a purtat discuţii intense cu Starmer şi cu ministrul finanţelor, Rachel Reeves, cu privire la modul de acoperire a cheltuielilor militare suplimentare necesare, amânând Planul de investiţii în apărare al Marii Britanii, care trebuia prezentat anul trecut.
„Dumneavoastră nu aţi fost în măsură, iar Trezoreria nu a fost dispusă să aloce resursele de care naţiunea are nevoie pentru a apăra ţara”, a spus Healey în scrisoarea sa către Starmer.
Starmer a răspuns printr-o scrisoare în care şi-a exprimat regretul faţă de demisia lui Healey şi a anunţat numirea ministrului securităţii, Dan Jarvis, în funcţia de secretar al apărării.
Însă, cam în acelaşi timp cu această numire, Al Carns, ministru adjunct al apărării, a demisionat şi el.
Demisiile neaşteptate reprezintă o altă lovitură pentru Starmer, care probabil se va confrunta cu o provocare la adresa conducerii sale în lunile următoare, scrie Reuters.
Ministrul sănătăţii care a demisionat, Wes Streeting, l-a acuzat pe prim-ministru de lipsă de viziune, iar un alt concurent, primarul din Greater Manchester, Andy Burnham, încearcă şi el să revină în prima linie a politicii pentru a-şi lansa o candidatură la conducerea laburiştilor.
BUGETUL PENTRU APĂRARE, MĂRUL DISCORDIEI
Marea Britanie, o mare putere militară din punct de vedere istoric, a rămas expusă în martie, când nu a putut să desfăşoare imediat o navă de război avansată în Cipru după ce baza sa aeriană de acolo a fost lovită de o dronă de fabricaţie iraniană.
Confruntându-se deja cu schimbarea de orientare a SUA, care nu mai protejează Europa, Marea Britanie este acum al treilea cel mai mare contribuabil la bugetul NATO, fiind depăşită de Germania în 2024, iar planul de investiţii viza aducerea forţelor armate la un nivel de „pregătire pentru război”.
Starmer a promis cea mai mare creştere susţinută a cheltuielilor de apărare de la Războiul Rece, urmărind să le ridice la 3% din produsul naţional brut, ceea ce înseamnă zeci de miliarde de lire sterline bani suplimentari pentru apărare. Dar Healey a spus că planul pe care l-a văzut va creşte cheltuielile de apărare la doar 2,68% în 2030, când acestea vor ajunge deja la 2,6% anul viitor.
Healey a afirmat că majorarea finanţării pentru apărare propusă de Starmer este „cu mult sub” ceea ce era necesar pentru a ajuta armata să facă faţă ameninţărilor crescute din partea Rusiei, precum şi cerinţelor de a-şi spori prezenţa în Arctica şi Orientul Mijlociu.
Guvernul s-a străduit să găsească fonduri suplimentare într-un moment în care economia stagnează, iar atât datoria, cât şi povara fiscală generală se află la sau aproape de cel mai înalt nivel din ultimele decenii.
