Demenţa afectează tot mai mulţi români, iar primele semne sunt adesea ignorate sau confundate cu simple probleme de memorie.
Dr. Clara Marion Resit, medic primar neurolog la MedLife explică pe înţelesul tuturor cum debutează boala, cine este la risc şi ce putem face pentru a încetini evoluţia acesteia, într-un context în care studiile internaţionale aduc noi speranţe.
Demenţa „nu e doar uitare”
Pentru mulţi oameni, demenţa este confundată cu uitarea obişnuită. În realitate, vorbim despre o boală gravă, progresivă.
„Este o afecţiune a creierului care alterează funcţia cognitivă (inteligenţa, memoria) în mod persistent, cu evoluţie spre invaliditate şi moarte. Este o boală degenerativă, dacă ne referim cel puţin la demenţa Alzheimer, dar şi la cea din boala Parkinson, la demenţa fronto-temporală – adică cea de care suferă Bruce Willis, mai uşor spus. Există şi demenţa vasculară, cea asociată diferitelor tipuri de AVC”, explică dr. Clara Resit.
Medicul subliniază că demenţa nu este o consecinţă normală a îmbătrânirii, ci o patologie care afectează progresiv funcţiile esenţiale ale creierului. Această realitate este confirmată şi de raportul amplu publicat în The Lancet Commission on Dementia Prevention, care arată că boala are o evoluţie ireversibilă şi este una dintre principalele cauze de dizabilitate la vârstnici.
Cifre îngrijorătoare: tot mai mulţi pacienţi, de la an la an
Incidenţa bolii creşte odată cu vârsta, iar realitatea din cabinet confirmă statisticile.
„Evaluările statistice se fac la segmentul de populaţie de peste 65 ani şi, în general, dar aproape sigur şi în România, frecvenţa este de 10-12% din totalul acestei populaţii, să spunem, în vârstă. Ştim că acest procent creşte cu fiecare decadă, astfel că la populaţia peste 80 ani este de 25%.
În fiecare lună am cel puţin un pacient nou cu demenţă, aşa încât pot spune că în fiecare an sunt circa 12-15, după cum şi în fiecare an pierd pacienţi care se agravează şi mor”, spune dr. Resit.
Datele sunt în linie cu cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care confirmă creşterea accelerată a numărului de cazuri. În 2021, 57 de milioane de oameni sufereau de demenţă la nivel mondial, dintre care peste 60% locuiau în ţări cu venituri mici şi medii. În fiecare an, există aproape 10 milioane de cazuri noi, susţine OMS.
Primele semne: „gafele” care nu trebuie ignorate
Debutul bolii este subtil, iar simptomele sunt adesea trecute cu vederea.
„Pacienţii îşi dau seama că nu se mai descurcă să rezolve situaţii un pic mai complicate pe care le gestionau uşor înainte, nu mai pot opera mai multe date, nu îşi amintesc detalii din întâmplări recente, nu mai sunt atenţi la detalii spaţiale, fac confuzii, toate acestea se întâmplă în condiţii în care, de regulă, au o activitate cotidiană liniştită, regulată, previzibilă şi un somn satisfăcător.
Din păcate, destul de des pacienţii vin cu un fiu sau o fiică sau cu soţul/soţia, care deja sunt îngrijoraţi din cauza «gafelor» şi încurcăturilor serioase, pierderilor de memorie care duc la repetiţia întrebărilor şi a relatărilor pe care le fac pacienţii, a ignorării acestor deficienţe, iar acesta e un stadiu deja «copt»”, explică medicul.
Cercetările publicate în Alzheimer’s & Dementia arată că afectarea memoriei recente şi a funcţiilor executive sunt printre primele semne ale bolii.
Cine este la risc de demenţă
Potrivit dr. Resit, există mai mulţi factori care cresc riscul de demenţă:
- vârsta peste 65 de ani
- sexul feminin
- nivel educaţional scăzut
- bolile cardiovasculare
- traumatismele craniene
„Să nu uităm de genetică”, atrage atenţia medicul, menţionând genele implicate în apariţia bolii Alzheimer.
Studiile internaţionale arată că mulţi dintre aceşti factori pot fi controlaţi, ceea ce deschide calea prevenţiei.
Rolul geneticii şi testarea
Genetica joacă şi ea un rol crucial:
- Gene cauzatoare: Presenilina 1, 2 şi APP pot produce boala precoce (sub 65 de ani).
- Gena de risc: APOE epsilon 4 este asociată cu instalarea bolii la vârste înaintate.
Analiza genetică este recomandată pacienţilor tineri (sub 65 de ani), celor care urmează să înceapă terapii biologice cu anticorpi monoclonali sau descendenţilor celor diagnosticaţi cu forme precoce. Deşi o analiză negativă poate linişti, una pozitivă creează adesea angoase, mai ales că testările sunt scumpe şi nedecontate.
Se pot testa proteine serice (fosfo-tau 181 şi 217) sau proteine din lichidul cerebrospinal (fosfo-tau şi beta-amiloid). Un titru crescut al acestora confirmă diagnosticul de Alzheimer. Un rezultat cert ajută familia să anticipeze dificultăţile şi să devanseze acţiuni importante înainte ca boala să progreseze.
Se poate preveni demenţa?
„Este important să ducem o viaţă ordonată şi să tratăm factorii de risc vascular, să tratăm şi bolile psihice cele minore”, recomandă dr. Resit.
- Dieta: Echilibrată în proteine, fibre şi grăsimi sănătoase.
- Somnul: Minimum 6 ore de odihnă pe noapte.
- Mişcarea: Exerciţii fizice zilnice, preferabil în aer liber.
- Antrenamentul mental: Citit zilnic, cuvinte încrucişate, sudoku şi comunicare constantă cu ceilalţi. Evitaţi excesul de TV sau telefon.
Unul dintre cele mai importante studii clinice, FINGER trial, a demonstrat că intervenţiile asupra stilului de viaţă pot încetini declinul cognitiv. Din păcate, mulţi pacienţi ajung târziu la medic, când boala este deja avansată.
Povara nevăzută asupra familiei
Demenţa nu afectează doar pacientul, ci şi familia acestuia.
„Formele medii şi severe sunt o povară psiho-fizică pentru aparţinători […] circa 30% dintre cei care îngrijesc aceşti pacienţi se pot îmbolnăvi grav”, avertizează medicul.
Demenţa nu începe brusc, ci cu detalii aparent neînsemnate — o întrebare repetată, o confuzie minoră, o decizie greşită într-o situaţie obişnuită.
Într-o boală care nu poate fi încă vindecată, timpul devine cea mai importantă resursă. Recunoaşterea timpurie a simptomelor şi intervenţia rapidă pot însemna ani în plus de autonomie şi calitate a vieţii — atât pentru pacient, cât şi pentru cei care îl îngrijesc.
Surse:
https://www.thelancet.com/article/S0140-6736(20)30367-6/fulltext
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia
https://alz-journals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/alz.12083
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(15)60461-5/abstract
(Articol susţinut de MedLife)
