O nouă critică publicată în prestigioasa revistă ştiinţifică Nature reaprinde dezbaterea privind presupusa descoperire majoră anunţată de Microsoft în domeniul calculului cuantic, descoperire care stă la baza promisiunii companiei că va avea un sistem cuantic funcţional până în 2029, transmite Reuters.
Calculatoarele cuantice sunt considerate una dintre cele mai importante tehnologii ale viitorului, având potenţialul de a rezolva probleme ştiinţifice şi de securitate cibernetică imposibil de abordat cu computerele clasice.
Statele Unite au făcut din acest domeniu o prioritate strategică, administraţia Trump alocând 2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantică şi stabilind obiectivul realizării unui sistem cuantic ştiinţific până în 2028.
Spre deosebire de rivalii săi, precum Google, IBM sau Quantinuum, Microsoft pariază de aproape două decenii pe o abordare diferită, bazată pe existenţa unei particule teoretice numite ”Majorana”.
Compania susţine că această tehnologie ar putea produce qubiţi – unităţile fundamentale ale calculului cuantic – mai stabili şi mai puternici decât cei utilizaţi de concurenţă.
Totuşi, cercetarea Microsoft a fost în repetate rânduri contestată de comunitatea ştiinţifică.
Două lucrări susţinute de companie au fost retrase anterior din revista Nature, iar alte două au primit avertismente privind posibile probleme metodologice.
Noua critică, publicată miercuri de Henry Legg, cercetător în fizică cuantică la Universitatea St. Andrews din Scoţia, vizează un studiu publicat de Microsoft în februarie 2025.
Lucrarea respectivă este esenţială pentru întregul program cuantic actual al companiei.
Microsoft afirmase anterior că a identificat particula Majorana, însă această descoperire nu a fost încă publicată într-o revistă ştiinţifică evaluată de experţi.
Studiul din 2025 susţinea o afirmaţie mai modestă: dezvoltarea unui software capabil să detecteze un mic interval energetic într-un conductor electric foarte performant.
Acest interval este considerat un element important în procesul de creare a unor qubiţi mai stabili.
Legg susţine însă că software-ul Microsoft a produs rezultate inconsistente şi că datele suplimentare publicate de companie nu oferă dovezi clare pentru existenţa fenomenului revendicat.
El a comparat situaţia cu încercarea de a găsi imaginea lui Iisus într-o felie de pâine prăjită după ce examinezi mii de pâini.
”Dacă analizezi suficient de multe date aleatorii, la un moment dat vei găsi ceva care pare semnificativ”, a explicat cercetătorul.
Microsoft respinge criticile şi afirmă că programul funcţionează în practică.
Chetan Nayak, responsabilul diviziei de hardware cuantic a companiei, a declarat pentru Reuters că software-ul este utilizat deja pentru configurarea cipurilor cuantice pe care Microsoft efectuează operaţiuni experimentale.
”Este ca şi cum cineva ar continua să dezbată dacă zborul este posibil, în timp ce stă lângă un avion care zboară”, a spus Nayak.
Criticii rămân însă sceptici.
Fizicianul Sergey Frolov de la Universitatea din Pittsburgh afirmă că Microsoft nu dispune de baza experimentală solidă pe care o au tehnologiile dezvoltate de concurenţi precum IBM şi Quantinuum.
Potrivit acestuia, cercetările bazate pe particula Majorana continuă să fie contestate la nivel fundamental, iar comunitatea ştiinţifică nu a ajuns încă la un consens privind validitatea abordării.
Deşi studiul criticat nu va fi retras, controversa reprezintă o nouă provocare pentru Microsoft într-un moment în care competiţia globală pentru supremaţia în calculul cuantic se intensifică, iar marile companii tehnologice investesc miliarde de dolari în această cursă.









