Dr. Adrian Stănescu, medic primar gerontologie şi geriatrie, a afirmat, joi, la Medika TV, că, dacă speranţa de viaţă creşte constant în următorii ani, speranţa de sănătate nu creşte foarte mult. El a explicat că speranţa de viaţă în ţara noastră este de 76 de ani, în timp media Uniunii Europene este de 81 de ani, în timp ce speranţa de sănătate în România este de 65 de ani şi 71 de ani media europeană.
”Deşi speranţа de viaţa a crescut constant şi creşte cu patru luni în fiecare an, cu excepţia anilor în care a fost pandemia, problema este că speranţă de sănătate nu creşte foarte mult şi a rămas în urmă cu 10 ani. Dacă speranţa de viaţă în România este 76 de ani acum şi media Uniunii Europene este 81 de ani, gândiţi-vă că acest health span, adică speranţa de sănatate, este de aproximativ 65 de ani la noi în România şi 71 de ani la persoanele ca medie în Uniunea Europeană”, a afirmat Dr. Adrian Stănescu.
El a povestit că are pacienţi de 62, 63 de ani care ies bine la testele cognitive şi care îl întreabă dacă să se pensioneze sau nu.
”Am pacienţi care vin la 62-63 de ani, care ies la testele cognitive foarte bine şi mă întreabă, domnul doctor, dar eu să ies la pensie? Şi eu le spun, activitatea asta profesională e foarte bună pentru minte şi chiar pentru organism, pentru că este expertiza ta, este ceea ce ai făcut o viaţă şi ştii cel mai bine şi pe ea poţi să clădeşti foarte uşor pentru că tu ştii acea meserie”, a explicat medicul.
El a adăugat că este de acord cu o pensionare cât mai târziu, dar nu cu acelaşi regim de muncă.
”Chiar aşa scriu în raportul medical, activitate profesională redusă la 3-4 ore pe zi, 4, maxim 5 zile pe săptămână, adică undeva la jumătate sau mai puţin de jumătate. Deci nu neapărat să menţin acel ritm foarte intens, dar totuşi un ritm care să ajute să menţine funcţiile cognitive active. Deci eu sunt pro-pensionare mai târziu, dar nu cu acelaşi regim de muncă, pentru că e greu să menţii”, a mai povestit Dr. Adrian Stănescu.
El a explicat că longevitate înseamnă să mâncăm cât mai puţin.
”Longevitatea înseamnă să mâncăm mai puţin, există nişte regimuri foarte clare cât trebuie o kilocalorie pe kilogram corp pe zi, adică 25 de kilocalorii pe kilogram corp, ceea ce înseamnă că vreo 1.700 – 2.000 de kilocalorii şi gândiţi-vă că românii cam consumă 3.000 de calorii şi nefăcând de exerciţii fizice, la exerciţiile fizice, de obicei consumăm 300 de calorii, 400, nu foarte mult, deci patru felii de pâine”, a transmis Dr. Adrian Stănescu.
