Coaliţia de guvernare din Germania a prezentat joi un pachet cuprinzător de reforme, cu scopul de a readuce pe drumul cel bun economia ţării, care se află în stagnare, ceea ce a favorizat ascensiunea extremiştilor de dreapta din AfD. După şapte ore de discuţii, coaliţia CDU/CSU-SPD a ajuns la un acord în privinţa unor reforme radicale în domeniul fiscal, al muncii şi al pensiilor. Astfel, Germania vrea să majoreze treptat vârsta de pensionare la 70 de ani până la începutul anilor 2090, ca măsură de asigurare a viabilităţii sistemului de pensii în contextul îmbătrânirii populaţiei. Cu efect imediat au fost luate măsuri pentru reducerea ratei concediilor medicale, un subiect care a stârnit o dezbatere aprinsă în ţară.
Coaliţia formată din CDU, CSU şi SPD a convenit asupra a 34 de măsuri care includ reduceri ale impozitului pe venit pentru familiile cu venituri mici şi medii, o reformă a sistemului de pensii aflat în criză şi reguli mai stricte privind concediul medical al angajaţilor.
„Lucrăm pentru a spori flexibilitatea întreprinderilor noastre”, a declarat cancelarul Friedrich Merz într-o conferinţă de presă la Berlin, după şapte ore de discuţii. „Lucrăm pentru a reduce birocraţia. Lucrăm pentru a proteja statul nostru social şi lucrăm pentru a uşura povara asupra angajaţilor şi companiilor prin reducerea impozitelor”, a spus Merz în timp ce prezenta „Programul pentru relansare şi ocuparea forţei de muncă”, relatează Euronews.
Reforma sistemului de pensii ar include creşterea treptată a vârstei de pensionare, care în prezent se situează între 65 şi 67 de ani, în funcţie de numărul de ani lucraţi, în concordanţă cu speranţa de viaţă. Liderii coaliţiei au declarat că vor pune în aplicare recomandările prezentate luna trecută de un grup de experţi şi politicieni mandatat de guvern pentru a stabiliza sistemul de pensii. Scopul este de a preveni scăderea nivelului pensiilor şi de a evita necesitatea unei creşteri semnificative şi pe termen lung a contribuţiilor pe care angajaţii le plătesc la sistemul de pensii.
Ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), a descris pachetul de măsuri privind pensiile drept o „capodoperă”, iar Merz a promis, de asemenea, că va pune în aplicare propunerile.
Cele mai controversate chestiuni dintre creştin-democraţi şi social-democraţi au fost reformele fiscale, SPD dorind ca persoanele mai înstărite din Germania să contribuie mai mult, în timp ce CDU/CSU a exclus, în principiu, majorările de impozite.
Guvernul speră să adopte reformele înainte de vacanţa parlamentară de vară de luna viitoare, deşi acestea trebuie încă dezbătute şi supuse votului în parlament. „Toate elementele acestui pachet de reforme trebuie acum puse în aplicare rapid”, a declarat Merz, insistând: „Eşecul nu este o opţiune”.
Guvernul doreşte, de asemenea, să demonstreze că poate face faţă problemelor ţării şi să diminueze popularitatea partidului AfD, care se află de luni de zile în fruntea sondajelor de opinie naţionale. Alegerile regionale sunt programate pentru luna septembrie în Saxonia-Anhalt, Berlin şi Mecklenburg-Pomerania Occidentală. În sondaje, AfD se află în frunte în Saxonia-Anhalt şi Mecklenburg-Pomerania Occidentală. În Berlin, CDU, condusă de Kai Wegner, a coborât pe locul al patrulea într-un sondaj RBB pentru parlamentul regional, în urma tuturor partidelor de opoziţie: Stânga, AfD şi Verzii.
Alice Weidel, co-liderul partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania”, care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile naţionale de anul trecut, a criticat dur pachetul de reforme. Pe X, ea a calificat măsurile drept „o redistribuire şi mai de stânga şi compromisuri minime care nu merită să fie numite «reforme»”.
„Faptul că acest lucru este prezentat ca o «realizare majoră» arată un singur lucru: incapacitatea totală a acestui guvern de a face reforme”, a scris ea.
DECIZIILE-CHEIE
IMPOZITUL PE VENIT
Reducerea impozitelor ar însemna că o familie medie ar avea cu aproximativ 600 de euro mai mult la dispoziţie pe an, au afirmat partidele. Liderul SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil, s-a declarat mulţumit de acord.
Cota maximă a impozitului pe venit, de 42%, va rămâne neschimbată, dar în viitor se va aplica doar veniturilor care depăşesc pragul actual de 70.000 de euro.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile celor bogaţi, coaliţia a convenit asupra unui sistem pe mai multe niveluri. Pentru un venit anual de 250.000 de euro se va aplica o cotă de 45%; cei care câştigă peste 280.000 de euro vor plăti, în viitor, 47%.
Coaliţia numeşte acest lucru o „împărţire echitabilă a sarcinii fiscale printr-o creştere moderată a impozitului pe veniturile celor bogaţi”.
Reducerea fiscală totală prevăzută de reformă se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro pe an.
MAI MULTE CONTRACTE DE MUNCĂ PE DURATĂ DETERMINTĂ ŞI PROGRAM DE LUCRU DUMINICAL MAI LUNG
Pentru a conferi economiei mai multă flexibilitate, coaliţia doreşte să extindă opţiunile privind contractele de muncă pe durată determinată şi să permită un program de lucru duminical mai lung.
CERTIFICATELE MEDICALE
Cancelarul Merz a criticat în trecut rata concediilor medicale din Germania, considerând-o prea ridicată, ceea ce ar afecta productivitatea, astfel că guvernul a prezentat aceste măsuri ca parte a unui pachet mai amplu de reforme: eliminarea cererilor de concediu medical depuse prin telefon şi introducerea obligaţiei de a prezenta un certificat medical încă din prima zi de absenţă.
Regulile mai stricte privind concediul medical nu le-ar mai permite angajaţilor să anunţe prin telefon că sunt bolnavi pentru o perioadă de până la trei zile fără a consulta un medic sau să sune medicul şi să solicite un certificat medical pentru o săptămână fără a se prezenta efectiv la consultaţie.
În schimb, angajatorii vor putea solicita un certificat medical încă din prima zi de concediu medical.
NAŢIONALIZAREA COMPANIILOR DE LOCUINŢE
Naţionalizarea companiilor de locuinţe va fi interzisă. Scopul este de a reduce incertitudinea pentru investitori.
REFORMA SISTEMULUI DE PENSII
Până la începutul anilor 2090, Germania va majora treptat vârsta de pensionare până la 70 de ani, conform recomandărilor susţinute de cancelarul Friedrich Merz, ca măsură de asigurare a viabilităţii sistemului de pensii în contextul îmbătrânirii populaţiei.
Prezentându-şi concluziile marţi, o comisie de experţi înfiinţată pentru a analiza reformele sistemului de pensii a afirmat că vârsta de pensionare ar trebui corelată cu creşterea speranţei de viaţă, iar pensionarea anticipată ar trebui eliminată, scrie The Guardian.
„Niciun cetăţean nu trebuie să-şi facă griji”, a spus Merz, adăugând că măsurile vor preveni prăbuşirea sistemului de pensii, care se află la limita capacităţii, şi vor consolida contractul social între generaţii. Tinerii, a susţinut el, vor primi un „motiv de optimism” prin aceste măsuri, care le vor „elimina o povară imensă” de pe umeri.
Comisia de experţi s-a reunit zilnic în şedinţe îndelungate, începând din ianuarie, până când planul său în 33 de puncte a fost prezentat marţi. Printre recomandările sale cheie se numără investirea contribuţiilor obligatorii ale angajaţilor şi angajatorilor pe piaţa bursieră, pentru a creşte şi a proteja valoarea fondului pentru generaţiile viitoare. De asemenea, comisia a propus extinderea contribuţiilor obligatorii la pensii pentru a include funcţionarii publici şi lucrătorii independenţi.
Vârsta actuală de pensionare pentru orice persoană care se va pensiona la începutul anilor 2030 în Germania este de 67 de ani, o cifră stabilită în urmă cu două decenii. Comisia a afirmat că aceasta ar trebui majorată treptat, în funcţie de speranţa de viaţă, ajungând la 70 de ani până la începutul anilor 2090.
Germania are una dintre populaţiile cu cea mai rapidă îmbătrânire din lume şi, la fel ca multe ţări occidentale, se confruntă cu provocarea de a asigura viitorul sistemului de pensii într-un context în care un număr din ce în ce mai mic de angajaţi finanţează pensiile unui număr tot mai mare de pensionari care trăiesc tot mai mult.
Cea mai criticată a fost propunerea de a elimina dreptul celor care au lucrat 45 de ani de a se pensiona la 63 de ani fără nicio reducere a pensiei, pentru că că aceasta i-ar penaliza pe cei cu locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic şi mai slab remunerate, precum constructorii sau îngrijitorii.
RATA CONCEDIILOR MEDICALE ÎN GERMANIA
Concediile medicale din Germania au atins un nou record, angajaţii luându-şi în medie aproape 20 de zile libere pe an, potrivit unui studiu publicat în ianuarie de Institutul IGES din Berlin. Această cifră reprezintă o creştere semnificativă faţă de cele aproximativ 13 zile înregistrate în 2018.
IGES a explicat că multe absenţe de scurtă durată, care anterior nu erau înregistrate pe hârtie, sunt acum incluse în date.
Un alt factor îl reprezintă schimbarea comportamentului în timpul şi după pandemia de COVID-19, pe măsură ce angajaţii au devenit mai conştienţi de riscul de răspândire a germenilor. Oamenii sunt acum mai predispuşi să rămână acasă atunci când au o răceală sau gripă, ceea ce este pozitiv pentru sănătatea publică, dar creşte numărul de zile de concediu medical înregistrate, a constatat IGES.
Problemele de sănătate mintală au devenit, de asemenea, o cauză tot mai frecventă a absenţelor. Problemele musculo-scheletice, precum durerile de spate, rămân unul dintre principalele motive pentru care angajaţii se învoiesc din motive medicale.
Conform cercetării IGES, realizată pentru asiguratorul de sănătate DAK-Gesundheit, angajaţii din domeniul sănătăţii înregistrează cele mai ridicate rate de concediu medical.
Cei din domeniul prelucrării datelor şi al tehnologiei informaţiei se numără printre cei cu cele mai scăzute rate.
Merz a afirmat că numărul ridicat de absenţe afectează economia Germaniei. El a prezentat aceste măsuri restrictive ca o încercare de a restabili ceea ce el numeşte „echitate şi funcţionalitate” pe piaţa muncii, permiţând angajatorilor şi asiguratorilor de sănătate să reacţioneze mai ferm la absenţele repetate.
Economia Germaniei se confruntă cu dificultăţi din cauza concurenţei crescânde din partea Chinei, a situaţiei geopolitice şi a costurilor ridicate ale energiei, printre multe alte probleme. Guvernul caută soluţii pentru a stimula creşterea economică.
Ca parte a propunerilor lui Merz, începând din ianuarie anul viitor, angajaţii nu vor mai putea obţine un certificat medical prin telefon. Aceştia vor trebui să se prezinte personal la medic, încă din prima zi de boală.
Angajaţii au dreptul la 100% din salariu pentru o perioadă de până la şase săptămâni de concediu medical, plătit de angajator. De obicei, este necesară o adeverinţă medicală după trei zile de absenţă.
După şase săptămâni de concediu medical, asigurarea de sănătate obligatorie preia plata, acoperind aproximativ 70% din salariul brut, cu o limită maximă de până la 78 de săptămâni în decurs de trei ani pentru aceeaşi boală.
Pe lângă faptul că împiedică pierderea veniturilor salariaţilor din cauza problemelor de sănătate, sistemul încurajează şi recuperarea corespunzătoare, pentru a preveni răspândirea germenilor de către angajaţi la locul de muncă.
SITUAŢIA CONCEDIILOR MEDICALE ÎN ALTE ŢĂRI
Sistemul german al concediilor medicale contrastează cu cel al multor alte ţări, scrie Deutsche Welle.
În Statele Unite, de pildă, nu există nicio cerinţă federală privind concediul medical plătit. Mulţi angajaţi nu beneficiază deloc sau beneficiază doar de câteva zile, în funcţie de angajator.
În India, concediul medical plătit este adesea de doar câteva zile pe an, conform legislaţiei muncii. Multe absenţe de scurtă durată nu sunt plătite, iar regulile variază semnificativ în funcţie de companie, sector şi stat.
Conform datelor OCDE, Germania a înregistrat anul trecut o medie de 3,5 săptămâni de concediu medical, adică 24,5 zile (OCDE calculează concediile medicale pe baza unor săptămâni de 7 zile, nu pe baza zilelor lucrătoare, aşa că nu este o comparaţie directă cu datele IGES – n.r.). Din acest punct de vedere, ţara nu se află cu siguranţă pe ultimul loc, având în vedere că Norvegia, Spania şi Slovenia ar atinge cinci săptămâni sau mai mult în 2025.
Finlanda (4,8 săptămâni), Franţa (4,1), Portugalia (4,0) şi Belgia (3,9) au, de asemenea, rate de absenteism mai ridicate decât Germania.
Multe state din Europa de Est şi de Sud au rate de concediu medical mult mai scăzute, Bulgaria, România, Turcia, Grecia şi Ungaria înregistrând în medie o săptămână sau mai puţin pe an, în timp ce lucrătorii polonezi îşi iau în medie 1,8 săptămâni (8 sau 9 zile).
Datele OCDE, care acoperă 32 dintre cele 38 de ţări membre, arată că americanii au luat 1,1 săptămâni de concediu medical în 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre.
