Chiar dacă restricţiile asupra exporturilor de petrol iranian sunt relaxate, Iranul ar putea întâmpina dificultăţi în a-şi vinde stocurile de ţiţei, pe fondul scăderii cererii din China şi al creşterii ofertei globale, avertizează analiştii citaţi de CNBC.
China, cel mai mare importator mondial de petrol, tradiţional principalul cumpărător al petrolului iranian, şi-a redus semnificativ achiziţiile în ultimele luni. Potrivit datelor Wind Information, importurile totale de ţiţei ale Chinei au scăzut în luna mai cu 29% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 7,82 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din februarie 2018.
În acelaşi timp, importurile chineze de petrol iranian s-au înjumătăţit în iunie, coborând la aproximativ 654.000 de barili pe zi, potrivit Bloomberg.
Fereidun Fesharaki, preşedinte emerit al firmei de consultanţă FGE NexantECA, spune că problema nu este doar Iranul, ci faptul că Beijingul cumpără mai puţin petrol în general.
”Chinezii nu par entuziasmaţi să cumpere prea mult petrol de la nimeni”, a declarat acesta pentru CNBC.
Analiştii explică această schimbare prin accelerarea tranziţiei energetice a Chinei. Potrivit Institutului pentru Politică de Securitate şi Dezvoltare din Stockholm, conflictul din Orientul Mijlociu a determinat Beijingul să îşi intensifice investiţiile în energie regenerabilă şi să reducă dependenţa de combustibilii fosili.
Premierul chinez Li Qiang a reafirmat recent obiectivul extinderii surselor de energie nefosilă şi al construirii unui nou sistem energetic bazat pe tehnologii mai curate.
În acelaşi timp, piaţa mondială se confruntă cu o creştere a ofertei. OPEC+ a decis în weekend majorarea producţiei cu încă 188.000 de barili pe zi începând din august, continuând procesul de anulare treptată a reducerilor de producţie introduse în urmă cu câţiva ani.
Potrivit băncii United Overseas Bank, alianţa OPEC+ a adăugat deja aproximativ 940.000 de barili pe zi la cotele de producţie de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Şi alţi producători contribuie la surplusul de ofertă. Iranul a exportat peste 40 de milioane de barili de petrol după ridicarea blocadei navale americane, iar exporturile Rusiei au ajuns, de asemenea, la niveluri record.
Cu toate acestea, persistă un factor major de incertitudine: Strâmtoarea Hormuz. Iranul a precizat că actualul regim de tranzit gratuit pentru nave este valabil doar 60 de zile. După expirarea acestui termen, autorităţile iraniene intenţionează să introducă taxe diferenţiate de tranzit.
Potrivit lui Fereidun Fesharaki, Iranul ar putea aplica tarife mai mici statelor considerate prietene şi taxe mai mari altor ţări, existând chiar posibilitatea restricţionării accesului pentru anumiţi exportatori. O astfel de măsură ar putea modifica din nou echilibrul pieţei petroliere şi ar crea noi incertitudini privind aprovizionarea globală cu energie.